Înalta Curte de Casație și Justiție cere clarificarea urgentă a întâlnirii dintre președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, și premierul Ilie Bolojan.
De asemenea, ÎCCJ cere voalat demisia șefei CCR, afirmând că ”responsabilitatea funcției impune asumarea consecințelor”.
Într-un comunicat transmis luni, instanța supremă susține că explicațiile oferite până acum nu lămuresc circumstanțele întrevederii și nu înlătură suspiciunile apărute în spațiul public și în sistemul judiciar.
ÎCCJ atrage atenția că întâlnirea are loc într-un moment sensibil pentru raporturile dintre autoritățile statului. Curtea Constituțională urmează să se pronunțe asupra unui conflict juridic de natură constituțională sesizat de Ilie Bolojan, iar Simina Tănăsescu face parte din completul care va analiza cauza.
În acest context, Înalta Curte consideră că judecătorii constituționali trebuie să evite inclusiv situațiile care pot genera aparența unei apropieri față de una dintre părțile implicate. Potrivit comunicatului, independența și imparțialitatea trebuie să fie nu doar reale, ci și credibile în percepția publică.
Unul dintre aspectele asupra cărora ÎCCJ solicită lămuriri este cadrul în care a avut loc întâlnirea. Potrivit informațiilor publice invocate de instanța supremă, aceasta nu s-a desfășurat nici la sediul Guvernului, nici la cel al Curții Constituționale și nu ar fi fost anunțată în prealabil.
Pentru ÎCCJ, aceste circumstanțe contribuie la apariția unor îndoieli privind imparțialitatea viitoarei decizii a CCR. Instanța susține că, într-un conflict între puterile statului, arbitrul constituțional trebuie să fie perceput ca fiind complet detașat de părțile aflate în dispută.
Încrederea în deciziile CCR trebuie protejată
Instanța supremă subliniază că legitimitatea unei decizii constituționale nu depinde exclusiv de caracterul său obligatoriu. Contează și încrederea că aceasta a fost adoptată în condiții de independență și fără influențe externe.
În acest sens, ÎCCJ consideră legitime preocupările exprimate în sistemul judiciar privind respectarea acelorași standarde de independență, transparență și imparțialitate de către toate jurisdicțiile.
Comunicatul se încheie cu un mesaj ferm la adresa conducerii CCR. Înalta Curte afirmă că, dacă o conduită a președintei Curții creează îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate, „responsabilitatea funcției impune asumarea consecințelor necesare”, pentru ca viitoarele hotărâri ale instituției să nu fie puse sub semnul unei suspiciuni rezonabile de influență.
Prima reacție a lui Bolojan
Premierul Ilie Bolojan a avut, luni, prima reacţie în ceea ce priveşte întâlnirea cu preşedintele CCR, Elena-Simina Tănăsescu.
„De multe ori, se încearcă să se facă din ţânţar armăsar. Suntem într-un caz de genul acesta în care se încearcă această schemă. Când ocupi o funcție publică, în mod evident, ai întâlniri cu reprezentați de instituții, cu companii, ca să rezolvi probleme”, a precizat Bolojan.
El a dat și exemple de întâlniri pe care le-a avut în trecut cu șefi din justiție în scop instituțional.
„Atunci când eram primar în Oradea și se reabilita sediul Curții de Apel Oradea, cineva trebuie să meargă să susțină proiectul, cineva trebuia să rezolve problemele de racorduri la utilități, să se lucreze în paralel. Sigur că am avut întâlniri cu cei care conduceau Curtea de Apel Oradea pentru a rezolva problemele instituționale, dar asta nu înseamnă că am rezolvat cauzele de pe rol.
Atunci când eram preşedinte de Consiliu Judeţean, am avut din nou întâlniri pentru a rezolva probleme şi îmi aduc aminte că Parchetul dorea să-şi facă un sediu. Şi am avut întâlniri din nou cu reprezentanţi ai conducerii Parchetului şi am identificat un teren şi le-am pus terenul la dispoziţie pentru a face sediu.
Dar, din nou, asta nu înseamnă că am rezolvat cauzele sau dosarele pe care le aveau în lucru. Aşa este şi în astfel de cazuri şi mai mult de atâta n-are rost să vă spun”, a mai spus Ilie Bolojan.
Întâlnire neanunțată, înaintea unor decizii importante
Întâlnirea dintre Ilie Bolojan și șefa CCR a generat un val de reacţii din partea mai multor instituţii ale sistemului judiciar din România.
Controversa a început după ce presa a relatat că Elena-Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan s-ar fi întâlnit vineri, 14 august, în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean. Întrevederea nu a fost anunțată public.
Mircea Abrudean a declarat pentru Cotidianul că se afla la Cluj și că nimeni nu îi folosește biroul în absența sa.
Informația a apărut cu trei zile înainte ca CCR să reia deliberările asupra Legii integrității și Legii biodiversității, acte normative asociate unor jaloane PNRR de care depind peste 1,7 miliarde de euro.
Legea integrității a fost contestată de președintele Nicușor Dan și de senatori USR și PNL. Ilie Bolojan criticase anterior unele amendamente introduse de Parlament. Legea biodiversității a fost atacată de parlamentari AUR și SOS România.
Într-o primă reacție, CCR a respins „ferm și categoric orice speculație privind discutarea cauzelor aflate pe rolul Curții în afara cadrului strict legal”.
Ulterior, Curtea Constituțională a transmis duminică o nouă reacție după informațiile privind întâlnirea dintre președinta CCR, Elena-Simina Tănăsescu, și premierul interimar Ilie Bolojan.
Curtea afirmă că întrevederile conducerii instituției cu reprezentanții Executivului privesc doar funcționarea administrativă a CCR și că dosarele aflate pe rol nu sunt discutate în afara procedurilor legale.
- Prima reacție a șefei CCR după acuzațiile PSD și AUR că s-a întâlnit cu Bolojan
- După reacțiile din Justiție, CCR vine cu detalii despre întâlnirea Simina Tănăsescu – Ilie Bolojan
CSM și conducerile instanțelor cer explicații
Consiliul Superior al Magistraturii a cerut clarificări publice privind împrejurările și natura întâlnirii, motivul desfășurării sale în biroul președintelui Senatului și temele discutate.
CSM a afirmat că informațiile au provocat „întrebări legitime”, în special pentru că întrevederea ar fi avut loc înaintea soluționării unor cauze cu relevanță instituțională și politică.
„Răspunsul instituțional adecvat trebuie să fie unul ferm orientat către transparență și clarificare publică”, a transmis Consiliul.
Președinții curților de apel și cei ai tribunalelor au cerut, la rândul lor, explicații despre existența, organizarea și scopul întâlnirii.
Aceștia au invocat necesitatea evitării oricărei aparențe care ar putea provoca îndoieli privind imparțialitatea Curții și au avertizat că lipsa de transparență poate afecta încrederea publică în neutralitatea deciziilor CCR.
UE pregătește cel mai amplu pachet de sancțiuni împotriva Rusiei
Cât mai rezistă lumea cu petrolul din rezerve dacă războiul SUA-Iran continuă. Pragul critic de șase luni
Sportul ar putea ajuta la "curățarea" creierului îmbătrânit: Analiza cercetătorilor
O dronă care a intrat în România, dinspre Republica Moldova, a fost doborâtă în apropiere de Galați UPDATE NATO: pare să fie rusească
