Deputatul USR Emanuel-Dumitru Ungureanu a depus, vineri, la Inspectoratul de Poliție Județean Bihor, o plângere penală prin care solicită verificarea modului în care, în noaptea de 30 iunie spre 1 iulie, peste 400 de persoane vulnerabile au fost preluate și relocate din Dumbrava și din alte locuri din județ, în cadrul acțiunii coordonate de DIICOT.
Prin plângerea penală depusă la IPJ Bihor, parlamentarul cere autorităților să stabilească dacă preluarea, transportarea și relocarea persoanelor vulnerabile s-au făcut cu respectarea drepturilor acestora, a măsurilor de tutelă stabilite de instanțe și a cadrului legal aplicabil.
Sesizarea nu contestă legalitatea perchezițiilor și nici ancheta penală care vizează familia Pașca, ci privește exclusiv modul în care persoanele vulnerabile au fost preluate, transportate și relocate, a precizat parlamentarul, membru al Comisiei pentru Sănătate și Familie.
"Prezenta sesizare NU privește condițiile de îngrijire asigurate de familia Pașca și NU contestă hotărârile prin care au fost instituite măsurile de tutelă. Obiectul sesizării îl reprezintă exclusiv preluarea, transportarea și relocarea persoanelor ocrotite, inclusiv eventuala lipsire de libertate ori schimbare a locului de ședere fără respectarea voinței persoanelor care o puteau exprima, fără acordul sau informarea tutorilor desemnați de instanță și fără o bază legală individualizată, dacă aceste împrejurări se confirmă", a subliniat, vineri, într-o conferință de presă, Emanuel Ungureanu.
Deputatul cere autorităților să stabilească dacă relocarea s-a făcut în baza unor acte juridice individuale și cu respectarea drepturilor persoanelor aflate sub protecție specială. În cazul celor aflați sub tutelă, el solicită verificarea informării și consultării tutorilor desemnați de instanțe.
"Atunci când o judecătorie acceptă tutela pentru o anumită persoană, într-o anumită locație, se face o evaluare, o anchetă socială, o investigație și se constată că o persoană primește îngrijirea corespunzătoare", a arătat deputatul.
Cineva trebuie să răspundă
Ungureanu afirmă că plângerea penală vizează, în mod concret, patru persoane pentru care susține că deține hotărâri judecătorești definitive privind instituirea tutelei și locuirea acestora în așezămintele familiei Pașca. "Am depus plângere penală pentru patru persoane, pentru care am sentințe judecătorești definitive, cu tutore desemnat", a precizat parlamentarul.
Acesta solicită verificări cu privire la:
- documentele care au stat la baza operațiunilor, inclusiv a ordinelor de evacuare și transport,
- actele de predare-preluare,
- evaluările medicale și psihologice
- eventualele consimțăminte sau refuzuri exprimate de persoanele relocate.
"Nu poți să iei niște oameni dintr-o locație ca pe niște saci de cartofi; fiecare are un nume, are un istoric, trebuie să răspundă cineva de modul în care au fost relocate aceste persoane", a afirmat Ungureanu.
Deputatul susține, de asemenea, că trebuie verificat dacă persoanele capabile să-și exprime voința au consimțit la transfer și dacă au existat situații în care acestea s-au opus. În plângere este solicitată inclusiv verificarea eventualei folosiri a constrângerii fizice, a sedării, a imobilizării sau a altor măsuri restrictive.
"Sunt niște persoane care au fost luate cu forța, fără niciun consimțământ, peste noapte și duse în locații necunoscute", a declarat deputatul.
Ungureanu cere clarificări și în privința tutorilor, inclusiv dacă aceștia au fost informați despre destinația persoanelor ocrotite și dacă li s-a permis să păstreze legătura cu acestea.
Cine a dispus și cine a executat?
El susține că fiecare situație trebuie analizată individual și invocă informații potrivit cărora unele persoane relocate ar fi spus că nu au dorit să plece din Dumbrava.
"Dacă o singură persoană din cele 400 spune: 'Eu nu am vrut să plec de la familia Pașca, eu vreau să mă întorc aici', înseamnă că nu s-au îndeplinit condițiile legale, adică n-a stat nimeni să întrebe persoană cu persoană: 'Vrei să pleci de aici?'", a afirmat Emanuel Ungureanu.
Parlamentarul solicită, în esență, să se stabilească cine a dispus și cine a executat operațiunile de preluare și relocare și care a fost temeiul juridic pentru fiecare caz. "Cine a emis ordinul, decizia de evacuare, preluare, transport și relocare pentru fiecare persoană și care este actul juridic individual care a stat la baza măsurii?", a întrebat deputatul.
Ce arată cazul Dumbrava
Emanuel Ungureanu a anunțat și că intenționează să propună modificări legislative privind formele de locuire și îngrijire destinate persoanelor vulnerabile.
Deputatul susține introducerea unor forme intermediare de îngrijire pentru persoanele care nu au nevoie de servicii medicale complexe, dar necesită locuire și sprijin. El a anunțat că va propune, după reluarea activității parlamentare, un proiect privind "case comunitare de ocrotire și sprijin".
"Trebuie stabilite care sunt capabilitățile acestui furnizor de servicii și statul să adapteze regulile pentru ce pot să ofere acești oameni", a spus Ungureanu.
În opinia sa, cazul Dumbrava evidențiază probleme mai largi ale sistemului românesc de protecție socială.
Ce a descoperit ancheta DIICOT
Operațiunea DIICOT din 30 iunie a vizat 18 imobile din Dumbrava, Tinca, Incești și Bicăcel, județul Bihor, unde au fost găsite 409 persoane vulnerabile. Toate persoanele au fost relocate în unități sociale din mai multe județe.
Potrivit anchetatorilor, în aceste centre ar fi fost adăpostite peste 3.300 de persoane din 2006 până în prezent, iar aproximativ 1.020 dintre ele au decedat.
Dosarul îi vizează pe administratorii rețelei de centre, între care și Viorel Pașca, cercetat de DIICOT pentru constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane și alte infracțiuni. Acesta a respins acuzațiile și a susținut că activitatea desfășurată a avut un scop umanitar.
Tribunalul Bihor a desființat toate măsurile asigurătorii instituite de DIICOT asupra lui Viorel Pașca, a mai multor membri ai familiei sale și a Asociației „Dumbrava DPG”, în dosarul azilurilor ilegale.
Decizia definitivă privește sechestre de peste șase milioane de euro puse asupra banilor, conturilor, caselor și mașinilor. Ea vine după ce Curtea de Apel București a refuzat arestarea suspecților și a contestat argumentul central al procurorilor DIICOT: existența unui profit de milioane de lei obținut prin exploatarea persoanelor vulnerabile.
