Ciudata și spectaculoasa descindere a procurorilor la Dumbrava, Bihor, a scos de pe agendă criza politică, deși, în realitate, a adâncit-o și mai mult.
Operațiunea de compromitere a lui Ilie Bolojan, lansată de PSD, magistrați și asociații președintelui, a rupt toate punțile dintre PNL-USR și PSD în ce privește o viitoare colaborare pentru formarea unui nou guvern.
Ca la toate mașinațiunile de până acum, puse la cale de social-democrați, Nicușor Dan tace, se distanțează de evenimente, dar tocmai această lipsă de implicare înfurie lumea și mai tare, crescând suspiciunile în ce privește relația sa cu PSD.
“…instituțiile publice au fost cele care au facilitat ajungerea beneficiarilor în locațiile administrate de inculpați, vulnerabilitatea persoanelor pretins exploatate fiind cunoscută de autoritățile publice, fără ca acestea să identifice ori să ofere, în concret, alternative viabile de protecție…”, se arată în motivarea publicată de judecătorul care i-a eliberat pe Viorel Pașca și membrii familiei sale din arest, punându-i sub control judiciar.
De ce a intervenit în forță DIICOT la Dumbrava?
Într-un viitor proces penal, procurorii DIICOT vor trece cu greu peste această constatare a instanței, una care pune în pericol întregul recizitoriu.
“Această constatare nu conduce la concluzia că activitatea desfășurată de inculpați ar fi fost, prin ea însăși, licită ori justificată și nici nu exclude posibilitatea ca, profitând de această realitate socială, inculpații să fi urmărit obținerea unor foloase patrimoniale prin modalitatea descrisă de acuzare. Ea demonstrează însă că prezenta cauză nu poate fi analizată exclusiv prin prisma gravității abstracte a infracțiunilor cercetate, fără evaluarea împrejurării esențiale că activitatea desfășurată de inculpați s-a dezvoltat și s-a menținut în timp într-un context în care chiar instituțiile statului apelau la inculpați pentru rezolvarea unor situații pe care nu reușeau să le gestioneze prin propriile mecanisme instituționale…”, se mai arată în motivarea instanței.
Expunerea judecătorului se concentrează pe cererea de arest a procurorilor în contextul dovezilor prezentate. Dar la Dumbrava s-au întâmplat și alte lucruri extrem de grave, printre care folosirea unor informații false pentru a alerta guvernul și serviciile de urgență.
Activitatea desfășurată de inculpați s-a dezvoltat și s-a menținut în timp într-un context în care chiar instituțiile statului apelau la aceștia pentru rezolvarea unor situații pe care nu reușeau să le gestioneze prin propriile mecanisme instituționale
Motivare instanță în speța arestării preventevi a lui Viorel Pașca
Dacă în România ar exista un sistem de justiție funcțional și independent, procurorii de la Parchetul General, condus de Cristina Chiriac, cea pe care a lăudat-o Nicușor Dan 10 minute la televizor, spunând poporului ce profesionistă desăvârșită e, s-ar autosesiza, exact așa cum a făcut DIICOT, și ar încerca să afle de ce a fost nevoie de uriașa desfășurare de forțe la Dumbrava, umilirea și punerea în pericol a unor persoane vulnerabile și în baza căror dovezi au fost alertate ministerele și serviciile de urgență pentru a interveni?
E foarte important de reținut următorul aspect: DIICOT a acționat în forță la Dumbrava în urma unei proceduri de autosesizare, susținând că rezidenții de acolo se află într-un pericol iminent.
Deci acțiunea respectivă nu se bazează pe alertarea de către populație a autorităților, nu se bazează pe telefoane date la 112 de rezidenți sau pe plângeri adresate de aceștia autorităților, serviciilor sociale, DSU sau poliției.
În cazul în care, cu o zi-două înainte de intervenție, n-au existat astfel de reclamații și plângeri care să demonstreze urgența, atunci acțiunea în forță a DIICOT nu are nicio justificare.
O urgență nejustificată
Procurorii, dacă derulau o investigație de lungă durată, cu agenți infiltrați și strânseseră suficiente dovezi, puteau să intervină în liniște, fără spectacol și fără uriașa desfășurare de forțe, folosind și o serie de servicii publice, chinuind oamenii în vârstă, relocându-i în toată țara, fără niciun plan.
“Am început de urgență transferul persoanelor vulnerabile către centre autorizate. Le mulțumesc colegilor de pe teren pentru intervenția promptă”, a scris Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii, în ziua de 30 iunie, în timpul intervenției DIICOT de la Dumbrava.
“Avem supraveghere medicală și asistență permanentă pentru toate persoanele identificate. A fost efectuat un triaj și avem o evidență clară a opțiunilor pentru a-i putea ajuta”, a mai scris el, la vremea respectivă, deși ulterior s-a dovedit că nu a fost așa.
“Nu este rolul meu să comentez decizia DIICOT. Este o anchetă derulată de mai multe luni, care și-a urmat cursul. Iar în final vinovăția va fi decisă în instanță, nu pe rețelele sociale”, a mai spus ministrul Pîslaru.
Deci, oficialul guvernului aflase că ancheta DIICOT era una de lungă durată, recunoscând indirect că i s-a cerut sprijinul de urgență pentru a găsi soluții de transfer al rezidenților de la Dumbrava.
S-a întors justiția la televizor
Pe zi ce trece, apar tot mai multe indicii că descinderea DIICOT a fost una instrumentată politic, cu o țintă clară: Ilie Bolojan, fost primar de Oradea și fost președinte al Consiliului Județean Bihor.
În caz contrar, dacă n-am fi avut de-a face cu o punere în scenă, era nevoie de un procuror, un polițist și de câțiva asistenți sociali și medicali, pentru a prelua îngrijirea și supravegherea rezidenților la fața locului, în timp ce Viorel Pașca era interogat și pus sub acuzare la cea mai apropiată secție de poliție, iar apoi dus în arest.
Dar beneficiarii din umbră au vrut spectacol, aplicarea legii în direct, la televizor și pe rețelele sociale pentru a se crea emoție și revoltă.
Astfel, procurorii “au scurs” în presa de casă poze, mărturii de la dosar, interceptări, majoritatea scoase din context, pentru a capta atenția și a alimenta dezbaterea.
Acest lucru s-a întâmplat la doar o săptămână de la momentul în care Nicușor Dan i-a felicitat pe procurori și polițiști că nu au transmis presei “interceptările” din investigația DNA asupra lui Ciprian Ciucu, primarul Bucureștiului.
Nimeni n-a reușit atunci să înțeleagă ce a vrut să spună președintele - că a citit transcrierea acestora, că transmite subtil procurorilor faptul că ar fi fost bine, din perspectivă politică, să apară sau că există interceptări și pot apărea mai târziu, adică o subtilă amenințare la adresa edilului.
Dar nimic n-a creat mai multă confuzie în rândul publicului decât contrastul dintre imaginile date publicității de DIICOT, cu uriașa intervenție, salvări, mașini de poliție, zeci de polițiști, procurori, personal din serviciul de urgență, și imaginile din centru, care arătau civilizat în comparație cu cele din “azilele groazei” din Voluntari.
Contradicția de mai sus a declanșat primele suspiciuni că e ceva putred la mijloc, ceea ce, ulterior, s-a și confirmat.
Rezultate Bac 2026: Notele vor fi publicate azi. Când pot fi depuse contestațiile
Instanța explică de ce a respins arestarea în dosarul azilelor din Bihor: Instituțiile statului trimiteau persoane în aceste centre
Belgienii analizează victoria la scor a lui St.Gilloise cu FCSB: „Festival”
Curtea de Apel București anulează decizia lui Bolojan de înființare a Comitetului pentru legile Justiției
