Instanța care a respins cererea DIICOT de arestare preventivă a lui Viorel Pașca și a celorlalți inculpați din dosarul azilelor ilegale din Bihor arată, în motivarea deciziei, că procurorii nu au individualizat cele 210 presupuse acte de trafic de persoane și nu au descris situația fiecărei persoane vătămate.
Judecătorul mai subliniază că activitatea centrelor s-a dezvoltat într-un context în care inclusiv instituții ale statului apelau la acestea pentru cazarea unor persoane vulnerabile.
În motivarea obținută de News.ro, instanța precizează că, deși lipsa individualizării nu înlătură suspiciunea rezonabilă privind existența mecanismului infracțional descris de acuzare, ea este relevantă atunci când se decide dacă se impune cea mai severă măsură preventivă.
„Actele de urmărire penală nu individualizează persoanele vătămate corespunzătoare fiecărui act material și nici nu descriu, în mod distinct, situația de fapt aferentă fiecăreia dintre acestea”, se arată în motivarea instanței.
Judecătorul explică faptul că, în aceste condiții, analiza poate fi făcută doar prin raportare la mecanismul infracțional descris în ansamblu și nu pentru fiecare faptă în parte.
Instituțiile statului trimiteau persoane în aceste centre
Judecătorul remarcă faptul că instituțiile statului au facilitat ajungerea beneficiarilor în locațiile administrate de inculpați, deși vulnerabilitatea acestora era cunoscută autorităților, care nu au oferit, în concret, alternative viabile de protecție.
Judecătorul precizează că această împrejurare nu înseamnă că activitatea inculpaților ar fi fost legală sau justificată și nici nu exclude posibilitatea ca aceștia să fi urmărit obținerea unor beneficii materiale.
„Activitatea desfășurată de inculpați s-a dezvoltat și s-a menținut în timp într-un context în care chiar instituțiile statului apelau la inculpați pentru rezolvarea unor situații pe care nu reușeau să le gestioneze prin propriile mecanisme instituționale”, se arată în document.
Instanța consideră că dosarul nu poate fi analizat exclusiv prin prisma gravității acuzațiilor, fără evaluarea acestui context.
De ce a fost respinsă cererea de arestare preventivă
Judecătorul apreciază că pericolul pentru ordinea publică rezultă în principal din gravitatea acuzațiilor și din impactul lor în spațiul public, însă spune că DIICOT nu a demonstrat de ce doar arestarea preventivă sau arestul la domiciliu ar fi suficiente pentru înlăturarea acestui pericol.
Magistratul mai notează că activitatea descrisă de procurori a încetat după intervenția autorităților, toate locațiile au fost verificate, beneficiarii au fost relocați, iar principalele probe au fost deja ridicate.
Totodată, din datele dosarului nu rezultă că inculpații ar fi încercat să influențeze martori, să distrugă probe sau să se sustragă urmăririi penale.
Instanța amintește și că apărarea a depus la dosar numeroase mesaje de susținere din partea unor persoane care afirmă că au cunoscut direct activitatea desfășurată în centre, ceea ce arată că reacția publică față de acest caz nu este una unanimă.
În aceste condiții, Tribunalul București a decis plasarea sub control judiciar a lui Viorel Pașca, a membrilor familiei sale și a coordonatoarei activităților din centre. Decizia nu este definitivă și a fost contestată de Ministerul Public.
Procurorii DIICOT susțin că, începând din 2020, Viorel Pașca și membrii familiei sale ar fi constituit un grup infracțional organizat care, sub paravanul Asociației „Dumbrava DPG”, ar fi exploatat sute de persoane vulnerabile – vârstnici, persoane cu dizabilități psihice și oameni fără adăpost – în centre care funcționau fără licențele legale necesare.
Cum se va încheia războiul ruso-ucrainean?
Ucraina își schimbă rolul: De la primitor de arme la furnizor de expertiză militară
Atac armat în SUA, de Ziua Independenței: Cel puțin opt persoane, inclusiv patru copii, au fost împușcate
Un star de la CFR Cluj, dorit de FCSB, Rapid și Craiova. Reacția lui Neluțu Varga
