În ultima zi a lunii iunie, pe caniculă, temperaturile depășind 30 de grade Celsius, zeci de polițiști, procurori și funcționari au descins în micuțul sat Dumbrava, situat la 40 de kilometri sud de Oradea, în județul Bihor.
Acțiunea s-a desfășurat ca urmare “a sesizării din oficiu a Direcției Investigații Criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române”, conform comunicatului oficial publicat de DIICOT (Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism).
Procurorii și polițiștii au vizat Asociația Bunul Samaritean, condusă de Viorel Pașca și familia sa, care avea în îngrijire peste 400 de persoane vârstnice, bolnave și vulnerabile.
“…sub aparența furnizării unor servicii sociale, medicale, de îngrijire și protecție, disimulate prin folosirea ca paravan a unei asociații umanitare și de caritate, gruparea de criminalitate organizată a indus în eroare donatori, aparținători și alte persoane interesate de oferirea serviciilor de îngrijire, pentru a obține importante sume de bani din donații, sponsorizări, contribuții, dar și pensii, indemnizații de handicap, beneficii sociale, ajutoare pentru combustibil, ajutoare de înmormântare, precum și alte venituri ori prestații sociale cuvenite victimelor…”, se mai arată în comunicatul DIICOT.
Asociația Bunul Samaritean, condusă de Viorel Pașca, nu funcționa legal și nu avea autorizațiile necesare pentru a oferi servicii de preluare, protejare, îngrijire medicală și servicii funerare.
Când suni la 112 și nu se întâmplă nimic
În urmă cu un an, Georgiana Pascu, o activistă socială implicată în monitorizarea și protejarea persoanelor vulnerabile, premiată de Departamentul de Stat al SUA pentru munca și efortul depus, semnala probleme grave în ce privește funcționarea asociației conduse de Viorel Pașca, indicând posibilitatea ca persoanele în vârstă aflate acolo să fie în pericol.
În anul 2025, “semnalam că nu mi se permite accesul într-o vizită de monitorizare inopinată în casele în care ajunseseră pacienți cu dizabilități mintale - dați de conducerea Spitalului Județean de Urgență Drobeta-Turnu Severin, în baza unui contract, unui om, așa, pe persoană fizică, identificată printr-o adresă de e-mail pe Yahoo”, a scris Georgiana Pascu pe pagina ei de Facebook.
“Când am apelat la 112, așa cum procedăm când ne este îngrădit accesul, au venit polițiștii de la Secția din Dumbrava, puși pe glume și într-o aparentă relație de prietenie cu acest domn. Răspunsul a fost că persoanele din casele pe care le deține în proprietate nu pot fi văzute, pentru că, nu-i așa, îi aparțin”, a mai povestit ea.
Descinderea DIICOT la Dumbrava, reținerea și, apoi, eliberarea familiei Pașca, aflată sub control judiciar, au împărțit societatea românească în două, acțiunea devenind rapid subiectul unei dezbateri naționale.
Evenimentul a avut loc într-o perioadă de criză politică, România fiind condusă de două luni de un guvern demis prin moțiune de cenzură.
Complicitate
Ceea ce se întâmplă de 20 de ani în comuna Dumbrava e foarte greu de explicat într-un mod simplu, pentru că ne aflăm în fața unei complicități uriașe între instituțiile statului și viziunea unei persoane care consideră că s-a dedicat trup și suflet îngrijirii celor vulnerabili, fiind susținută de zeci de voluntari și donatori care au sprijinit “azilul” din Dumbrava.
Deși funcționează de două decenii, iar activitatea acestui centru a fost publică în urma rapoartelor, a imaginilor și postărilor făcute cu regularitate de Viorel Pașca pe conturile sale sociale, procurorii români intervin tardiv și prin autosesizare.
Georgiana Pascu anunță că, încă de anul trecut, a informat autoritățile în urma eșecului de a inspecta centrul respectiv.
În cei 20 de ani de funcționare au existat mai multe cazuri și incidente în care autoritățile au primit informații și plângeri despre faptul că activitatea din satul Dumbrava nu e conform legii, dar n-a existat nicio reacție.
Într-un interviu dat imediat după eliberarea din arest, Viorel Pașca povestește că, la începutul acestui an, a avut o întâlnire cu prefectul județului Bihor și cu reprezentanții unor agenții guvernamentale, subiectul principal al discuției fiind intrarea în legalitate a centrului. Tot el spune că, după discuție, nu s-a mai întâmplat nimic.
Marea problemă a investigației DIICOT, motivul pentru care s-a produs reacția de suspiciune a unei părți a opiniei publice, a fost faptul că ancheta îl vizează exclusiv pe Viorel Pașca și familia lui. Nu și pe angajații din sistemul public, instituțiile statului, serviciile sociale care, vreme de ani, din toate colțurile țării, i-au trimis persoane în vârstă și vulnerabile pentru a scăpa de responsabilitatea și costurile îngrijirii lor, conform legii.
În cauză e vorba de peste 3.300 de oameni care au trecut pe acolo de-a lungul anilor, iar la momentul descinderii, în centrul din Dumbrava, au fost găsite în jur de 400 de persoane.
O rugăminte de la UPU pentru domnul Pașca
În data de 3 aprilie 2026, medicul-șef al UPU (Unitatea de Primiri Urgențe) de la Spitalul Județean Constanța îi cere, personal, lui Viorel Pașca, rezidență permanentă pentru o “persoană fără adăpost, fără venituri și fără copii sau aparținători care să-l sprijine în situația de față… în cadrul caselor deținute de dumneavoastră în județul Bihor”.
Din această adresă se observă că medicul, dar și un asistent social, care semnează documentul, i se adresează lui Viorel Pașca în nume personal, fără a folosi numele vreunei asociații, indicând, de asemenea, “casele” care îi aparțin.
Oricum ai privi acest document, avem de-a face cu o cerere făcută de angajații unui spital public către o persoană particulară, să accepte în îngrijire un om bolnav, fără venituri și fără adăpost, conform documentului dat publicității pentru prima dată de Emanuel Ungureanu, deputat USR.
Până la publicarea acestui articol, autenticitatea documentului nu a fost contestată de instituțiile sau de persoanele implicate.
Conform avocatului lui Viorel Pașca, una dintre acuzațiile aduse de procurorii DIICOT în fața judecătorilor e cea de “trafic de persoane”.
Pentru a se susține o astfel de acuzație, e nevoie de cel puțin două părți implicate.
Documentul de mai sus arată că există posibilitatea ca a doua parte implicată în traficul de persoane să fie statul român prin instituțiile și angajații săi.
În acest caz, e firesc să apară o stare de neîncredere în societate față de investigația și descinderea DIICOT, atâta vreme cât se desfășoară unilateral, vizându-l doar pe cel care primea persoane vulnerabile de la spitale și de la agențiile publice din toată țara.
“Persoanele vătămate, aduse din multiple unități spitalicești și direcții de asistență socială din mai multe județe, au fost plasate în imobile situate pe raza comunelor Holod, Ceica, Tinca (satul Dumbrava aparține de comuna Tinca n.red.) și Lăzăreni, sub aparența oferirii unor servicii de îngrijire de specialitate, tratament și asistență socială de către liderul grupării, persoană fizică care nu deținea capacitatea legală, organizatorică și profesională necesară pentru o astfel de activitate, așa cum stipulează Legea nr. 292/2011 privind asistența socială”, se arată în comunicatul DIICOT, care confirmă “complicitatea” dintre autoritățile publice și Viorel Pașca.
Nordis, 10 august, Călin Georgescu
Cazul Dumbrava a creat un val de emoție în societate și a devenit un subiect fierbinte în dezbaterea publică și în cea politică. Era imposibil atâta timp cât confruntarea dintre partide a ajuns la cote paroxistice din cauza blocajului generat de demiterea Guvernului Bolojan și de imposibilitatea formării unei majorități parlamentare.
Din păcate, neîncrederea în autoritățile publice e atât de mare încât jurnaliști și activiști sociali care își fac bine treaba și, pe parcursul timpului, au adus în atenția opiniei publice o serie de abuzuri la care sunt supuse persoanele vulnerabile au devenit victime colaterale în urma unei acțiuni cel puțin superficiale și unilaterale a procurorilor DIICOT.
Reprezentanții societății civile, în mai multe rânduri, pe parcursul ultimilor ani, au anunțat că în domeniul îngrijirii persoanelor în vârstă, singure și bolnave, se petrec o serie de abuzuri, dar reacția instituțională a fost inexistentă.
În plus, DIICOT are un lung istoric de instrumentare politică a investigațiilor.
De exemplu, Dosarul Nordis, în care a fost frecvent vehiculat numele lui Sorin Grindeanu, președintele PSD, pentru că a beneficiat de cadouri din partea firmei, a fost deschis în anul 2023, iar după trei ani rechizitoriul nu e finalizat.
Procurorii DIICOT sunt, de asemenea, responsabili pentru “îngroparea” Dosarului 10 august 2018 și salvarea forțelor de ordine, transformate în forțe de represiune în urma ordinelor date de Guvernul PSD de la acea vreme, controlat de Liviu Dragnea, forțe care au reprimat brutal o manifestație pașnică.
La începutul anului 2025, DIICOT a început o investigație împotriva lui Călin Georgescu, acuzat de o persoană că ar fi fost păgubită cu peste un milion de euro de candidatul la președinția României.
Abia în luna septembrie a anului trecut, instituția a recunoscut că anchetează in rem, adică fără a numi un suspect, plângerea respectivă, rechizitoriul nefiind încheiat nici la această dată.
Pe lângă cele trei exemple cu mare notorietate, procurorii anti-mafia, cum li se mai spune, au un trecut presărat cu investigații “dubioase”, instrumentate politic și fără nicio concretizare în ce privește trimiterea în judecată.
Cu o încredere publică atât de scăzută în sistemul de justiție, cu atacul dus de CSM și de Înalta Curte de Casație împotriva societății civile și a partidelor care au susținut reforma pensiilor speciale ale magistraților, e greu ca oamenii să nu-și pună întrebări în legătură cu spectacolul făcut de procurori în satul Dumbrava din județul Bihor.
George Simion spune ce ar face dacă Nicușor Dan l-ar desemna premier
Cupa Mondială 2026: Spania câștigă clar cu Austria și se califică în optimi
Vin două valuri de furtuni: cod portocaliu de vijelii, grindină și ploi torențiale în mai multe regiuni. Apoi, vânt puternic
Air China va zbura de la Beijing la București, din septembrie
