Viorel Pașca și patru membri ai familiei sale scapă de orice măsură preventivă în dosarul azilelor ilegale din Bihor. Curtea de Apel București a respins definitiv cererea DIICOT de arestare preventivă și a revocat inclusiv măsura controlului judiciar dispusă anterior de Tribunalul București.
În aceeași decizie, instanța a ridicat controlul judiciar și în cazul Deliei Mioara Păcală, cea care coordona filiale și organizații obștești în cadrul asociației.
Decizia este definitivă
Judecătorii Curții de Apel București au respins ca nefondată contestația procurorilor DIICOT împotriva hotărârii Tribunalului București din 2 iulie, prin care fusese respinsă arestarea preventivă.
În același timp, instanța a admis contestațiile formulate de inculpați și a eliminat măsura controlului judiciar.
„Respinge ca nefondată contestația formulată de DIICOT (…). Admite contestațiile formulate de contestatorii inculpați (…). Respinge propunerea de luare a măsurii arestării preventive (…). Înlătură dispoziția privind luarea măsurii controlului judiciar (…). Definitivă”, se arată în hotărârea Curții de Apel București.
De ce sunt acuzați
În dosar sunt cercetați Viorel Pașca, soția sa Florica Pașca, cei trei fii ai lor – Abel Timotei, Viorel Emanuel și Daniel Sabin Pașca – precum și Delia Mioara Păcală.
Cei șase au fost reținuți de DIICOT pe 1 iulie, iar o zi mai târziu procurorii au cerut arestarea lor preventivă. Tribunalul București a respins însă solicitarea și a dispus controlul judiciar. Atât DIICOT, cât și inculpații au contestat decizia.
Ancheta vizează acuzații de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane.
Potrivit procurorilor, sute de persoane vulnerabile ar fi fost aduse din spitale și din centre de asistență socială din mai multe județe și cazate în imobile din Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni, în județul Bihor, sub aparența oferirii de servicii sociale și medicale.
DIICOT susține că Viorel Pașca nu avea capacitatea legală, organizatorică și profesională pentru desfășurarea unei astfel de activități și că beneficiarii, mulți dintre ei cu dizabilități psihice, se aflau într-o stare accentuată de vulnerabilitate.
Ce a reținut prima instanță
În motivarea deciziei prin care a respins arestarea preventivă, judecătoarea Andrada Albescu de la Tribunalul București a arătat că azilele funcționau fără respectarea cadrului legal, însă a apreciat că persoanele cazate beneficiau de condiții de igienă și cazare corespunzătoare și nu se aflau în situații incompatibile cu existența umană.
Magistratul a subliniat că existau probleme privind administrarea tratamentului, lipsa personalului calificat și nerespectarea standardelor din domeniul serviciilor sociale, dar a considerat că acestea nu justifică arestarea preventivă.
De asemenea, judecătoarea a arătat că, potrivit probelor administrate până în acel moment, persoanele decedate erau înmormântate după îndeplinirea formalităților legale, aspect care nu înlătură suspiciunile privind obținerea ajutoarelor de înmormântare, dar nici nu indică abandonarea beneficiarilor după deces.
Ce susține Viorel Pașca
La ultimul termen de judecată, Viorel Pașca a respins acuzațiile și a susținut că activitatea desfășurată timp de două decenii a avut un scop umanitar.
„Nu îmi este rușine de activitatea mea de 20 de ani, în care am încercat să ajut. Am încercat să le salvăm viața și nu exagerez când spun asta. Am conștiința împăcată, n-am vrut niciodată să fac rău”, a declarat acesta.
