Viorel Pașca, acuzat că a coordonat o rețea prin care ar fi fost exploatate zeci de persoane vulnerabile, s-a declarat mândru de activitatea pe care a desfășurat-o în ultimii 20 de ani. El a susținut că a făcut greșeli neintenționate, dar a salvat „niște oameni”.
Pașca a vorbit joi cu jurnaliștii în fața Tribunalului București, în așteptarea deciziei instanței cu privire la propunerea DIICOT de arestare preventivă în dosarul azilelor ilegale din Bihor.
El a spus că este mândru de activitatea derulată și a făcut referire la "Lista lui Schindler", un film de referință despre industriașul german Oskar Schindler, membru al Partidului Nazist, care a reușit să salveze viețile a peste 1.100 de evrei în timpul Holocastului.
"Sunt mândru de ce am făcut, am conștiința împăcată, am adus un plus de mai bine și mai frumos societății în care trăim și oamenilor de acolo (…) Consider că am făcut bine (…) Cu siguranță, am făcut și greșeli, neintenționate. Că am fost naiv, una de exemplu (…) Fiecare încălcăm legea, într-un fel sau altu. Dacă se consideră că am încălcat legea, am salvat niște oameni", a declarat Viorel Pașca, citat de Digi 24.
Acesta a afirmat că bolnavii preluați în centrele din Dumbrava ajungeau în stare critică, cu boli incurabile și fără alte soluții de îngrijire. El a mai spus că activitatea centrelor a fost susținută aproape exclusiv din donații și afirmă că pacienții aduși din spitale erau "de zeci de ori mai rău" decât reiese din imaginile prezentate de anchetatori.
"Ceea ce e rău, păcat că nu vi s-au prezentat pozele făcute de mine cum au venit oamenii din spital la noi. Au fost de zeci de ori mai rău bolnavii. Dar o să vină vremea când o să prezint eu pozele. Erau boli incurabile. Ce să faci cu un bolnav căruia i-au degerat picioarele de la genunchi în jos, are picioarele putrede și spune nu vreau să fiu amputat. A ajuns la noi. Îi trimiteau la noi pentru că nu aveau unde", a spus el.
Socotelile lui Pașca: 2.000 de lei pe lună pentru un bolnav
Despre banii pe care i-ar fi luat de la persoanele pe care le găzduia, Pașca a spus că doar în jur de 100 dintre ei aveau venituri.
"Vreți să vorbim despre bani? În condițiile în care din 400 de bolnavi, cred că 100 aveau venituri, deci 25%, și ale mici, mărunte. Cu ce bani m-am îmbogățit sau am luat de la ei? (…) S-a stabilit, nu eu am stabilit, așa am aflat că din surse oficiale s-a stabilit că prețul sau costurile pentru un bolnav a fost undeva la 2.000 de lei. Socotiți 400 de bolnavi. (….) Mâncare, curent, îngrijire, toate cele.
Numai pampersuri foloseam 700 de bucăți pe zi. Socotiți cât au costat pampersurile pe zi, 700 de bucăți. (…) Bolnavii care au avut puținul acela nu acopereau nici pe departe cheltuielile. Eu n-am avut bani de la bolnavi, eu am avut bani din donații, de la oameni simpli", a spus Pașca, potrivit Agerpres.
El l-a dat ca exemplu pe tatăl său, care de 20 de ani a donat în fiecare lună 10% din pensie.
Viorel Pașca a infirmat că ar avea vreo legătură cu premierul interimar Ilie Bolojan. "Nu l-am văzut în viața mea, n-am discutat niciodată, nu l-am văzut nici de la distanță", a arătat acesta.
Exemplul lui Schindler
Deţinătorul azilelor ilegale din Bihor a mai spus că le-a scris miniştrilor Sănătăţii şi le-a cerut să vină să preia bolnavii.
"Le-am scris în privat. Şi am spus aşa: «Domnilor, dacă ceea ce fac eu consideraţi că nu este în regulă, că nu e bine, vă rog, veniţi şi preluaţi bolnavii. E datoria statului român să-i îngrijească». Nimic. Nu m-au învrednicit cu un răspuns sau, că le-am scris mai multe scrisori, sau dacă mi-a răspuns într-una, cred că au spus, nu e treaba noastră, e treaba nu ştiu cui, a instituţiilor din subordine", a spus el, citat de News.ro.
Pașca a precizat că în acest caz nu sunt implicaţi şi copiii săi: "Ei n-au fost implicaţi cu nimic. N-au făcut nimic. Eu mi-am văzut de treabă, am avut oameni care m-au ajutat. Copiii m-au ajutat dacă i-am sunat: «Bă, hai, ajută-mă, tunde iarba, ajută-mă la lemne». M-au ajutat în privinţa asta. N-au nicio implicare în celelalte."
El a fost întrebat dacă a luat în îngriijire mai multe persoane decât ar fi avut capacitatea să ajute.
"Iertaţi-mi comparaţia, sunt mult prea mic faţă de el. Presupun că aţi văzut 'Lista lui Schindler'. Când la urmă plânge şi spune că aş mai putut salva unul. Nu mă pot compara cu el", a mai afirmat Viorel Paşca.
Pașca a precizat că a oferit bolnavilor condiţii mai bune decât aceştia aveau la casele lor și că i-a dus la ştrand, la cinema, la un meci de fotbal sau la un grătar.
"Dacă ar fi venit dintr-o familie, dintr-o casă în care ar fi avut toate lucrurile mult mai bune ca la noi, aş fi zis, bă, ce caută ăsta la noi? În momentul în care omul vine mâncat de şobolani, plin de păduchi, a făcut pe el, că n-are cine îl îngriji şi vezi şi imagini că a locuit sub pod, în gară, nu ştiu pe unde, sau într-o casă care se dărâmă pe el, nu aveam cum să-i fac rău la omul acela. Condiţiile pe care le ofeream, oricât de modeste ar fi fost, dar n-au fost modeste, depăşeau mult condiţiile din care veneau", a explicat el.
Paşca arată spre autoritățile care l-au controlat
Viorel Paşca a povestit şi cum a decurs un control pe care l-a avut anul trecut din partea mai multor instituţii.
"M-au felicitat pentru ceea ce facem. Prefectură, Poliţie, DSP, DSV, AJPIS, nu ştiu dacă au mai fost alte, şi au spus fac o treabă bună. Dar au zis că ar fi bine să mă autorizez. Cum să autorizezi o casă care e renovată şi făcută într-un anumit fel, când standardele spun că trebuie să arate cu totul şi cu totul altfel. O dărâm şi o fac din nou?", a mai declarat Viorel Paşca.
El a explicat şi de ce anchetatorii au găsit bani în urma percheziţiilor în acele locuinţe: "Ştiţi de ce au găsit banii? Vă spun eu de ce au fost găsiţi banii. Că era ultima zi a lunii. Dacă veneau cu câteva ore mai târziu, nu găseau niciun leu. Pentru că erau banii de salarii. (…) După aceea, am o clădire în curte în construcţie care înseamnă bucătăria cea nouă. Am zis să facem una modernă. Toate astea cât credeţi că au costat? Deci banii ăia erau mizilic, iertaţi-mi expresia. Şi dumneavoastră vorbiţi de sume mari de bani. Cu banii aia plăteam salariile şi plăteam muncitorii."
Pașca susține că nu înţelege de ce se spune în spaţiul public că statul a salvat bolnavii respectivi, în condiţiile în care aceştia au ajuns în locuinţele sale pentru că au fost trimişi acolo chiar de către autorităţi.
"Dumneavoastră spuneţi că omul a stat în drum, l-au mâncat şobolanii şi viermii, l-au luat statul şi nu l-au dus să-l salveze, l-a dus la Dumbrava. După ce a venit la Dumbrava, omul a fost despăducheat, tratat şi apoi a venit statul să-l salveze? Nu are nicio logică. De ce nu l-au salvat când a fost la ei în spital? De ce nu l-au salvat de pe stradă? De ce au venit să-l salveze de la mine după ce tot ei mi l-au adus?", a mai afirmat Viorel Paşca.
Agenți sub acoperire au lucrat luni întregi în centrele lui Pașca
Procurorii DIICOT au dispus reținerea a șase persoane, cinci dintre acestea fiind membri ai aceleiași familii, și măsura controlului judiciar față de alte cinci, cercetate pentru săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane în formă continuată.
Cele șase persoane reținute, pentru care procurorii cer arestarea preventivă, sunt Viorel Pașca, soția acestuia și cei trei fii, dar și Delia Mioara Păcală, care conducea filiale și organizații obștești în cadrul Asociației Dumbrava - Dumnezeu Poartă de Grijă..
Sute de persoane cu dizabilități psihice ar fi fost exploatate ani la rând sub pretextul că primesc îngrijire în cadrul asociației umanitare. Procurorii DIICOT susțin că, în realitate, victimele erau ținute în condiții degradante, iar banii care li se cuveneau ajungeau în buzunarele unei grupări de criminalitate organizată.
Rețeaua a fost destructurată după o operațiune de infiltrare desfășurată de procurorii DIICOT cu ajutorul unor agenți sub acoperire, care au reușit să se angajeze în centre și să documenteze din interior modul în care funcționa gruparea.
Investigatorii au constatat lipsa tratamentelor medicale, administrarea medicamentelor de către personal fără pregătire și utilizarea fotografiilor cu beneficiarii pentru atragerea de donații pe rețelele sociale.
Procurorii susțin că, sub paravanul unei activități caritabile, sute de persoane vulnerabile au fost transformate în surse constante de venit prin încasarea pensiilor, indemnizațiilor și donațiilor.
În urma perchezițiilor au fost găsite 409 persoane în 18 imobile, iar anchetatorii estimează că, din 2006, prin centre au trecut peste 3.300 de oameni.
