Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Tribunalul București au reacționat dur după acuzațiile PNL la adresa instanțelor, în urma deciziei de miercuri prin care puciștii liberali au obținut o primă victorie.
Astfel, Tribunalul Bucureşti respinge acuzaţiile formulate de Partidul Naţional Liberal, potrivit cărora „bătăliile politice din partid s-au mutat în justiţie”, şi consideră „neavenite” presiunile exercitate asupra judecătorilor prin astfel de declaraţii publice în timp ce dosarele sunt în curs de soluţionare.
Într-un comunicat de presă, conducerea instanţei arată că desemnarea unor judecători specializaţi pentru cauzele privind persoanele juridice, inclusiv partidele politice, reprezintă o măsură managerială prevăzută de lege, menită să eficientizeze activitatea Tribunalului Bucureşti şi să contribuie la unificarea practicii judiciare.
Reprezentanţii Tribunalului precizează că, în aceeaşi perioadă, au fost adoptate şi alte măsuri similare, printre care înfiinţarea unei secţii pentru minori şi familie şi analiza desemnării unor completuri specializate pentru cauzele privind asociaţiile şi fundaţiile, la solicitarea judecătoriilor de sector.
„Nu pot fi acceptate limitări ale capacităţii manageriale de gestionare a uneia dintre cele mai încărcate instanţe din ţară”, se arată în comunicatul, în care se subliniază că toate măsurile au fost asumate transparent şi în conformitate cu legea, în scopul consolidării unei practici judiciare unitare şi previzibile.
Tribunalul mai susţine că specializarea judecătorilor este în acord cu recomandările instituţiilor europene şi aminteşte că inclusiv PNL a susţinut, în propriul program de guvernare, necesitatea valorificării specializării în anumite domenii ale dreptului.
Conducerea instanţei apreciază că declaraţiile publice ale unui partid politic privind organizarea Tribunalului, în condiţiile în care actele sale interne fac obiectul unor procese aflate pe rol, „trebuie respinse categoric”.
Reacția CSM
La rândul său, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) denunţă o „escaladare fără precedent a discursului public îndreptat împotriva instanţelor judecătoreşti”.
Secţia pentru judecători reafirmă că independenţa justiţiei reprezintă „unul dintre fundamentele ordinii constituţionale democratice” şi avertizează că hotărârile judecătoreşti pot fi contestate doar prin căile legale de atac.
Într-un comunicat de presă transmis joi, CSM subliniază că „independenţa judecătorilor şi respectarea autorităţii instanţelor judecătoreşti constituie garanţii esenţiale ale dreptului la un proces echitabil şi ale statului de drept”.
„Hotărârile judecătoreşti pot fi contestate exclusiv prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege, iar nu prin transferarea litigiilor în spaţiul public şi prin mesaje susceptibile să exercite presiuni asupra instanţelor”, arată Secţia pentru judecători.
Reprezentanţii CSM califică declaraţiile PNL drept „fără precedent”, apreciind că gravitatea acestora este amplificată de faptul că provin din partea unei formaţiuni politice implicate într-un litigiu aflat pe rolul instanţelor.
Potrivit Consiliului, contestarea publică a rolului şi legitimităţii instanţelor de către o parte într-un proces este incompatibilă cu principiile statului de drept şi poate afecta încrederea cetăţenilor în imparţialitatea justiţiei.
În sprijinul poziţiei sale, CSM invocă Decizia nr. 530/2013 a Curţii Constituţionale, care stabileşte că deciziile partidelor politice privind raporturile cu propriii membri pot fi supuse controlului instanţelor de judecată.
Consiliul aminteşte, totodată, că peste 3.500 de judecători din întreaga ţară au avertizat recent, în cadrul adunărilor generale ale instanţelor, asupra unei „degradări fără precedent a discursului public şi politic la adresa justiţiei”, manifestată prin campanii repetate de discreditare a instanţelor şi magistraţilor.
„Reacţiile actuale la adresa Tribunalului Bucureşti şi a Tribunalului Ilfov confirmă că avertismentul formulat de corpul judecătorilor nu a fost unul teoretic, ci reflectă un fenomen care continuă să se manifeste şi care pune în pericol autoritatea puterii judecătoreşti”, se arată în comunicat.
Ce spun Curțile de Apel
De asemenea, preşedinţii curţilor de apel din România atrag atenţia asupra degradării discursului public şi asupra acţiunilor repetate „de reducere până la negare a principiului independenţei justiţiei”, ca răspuns la acuzațiile PNL.
Președinții curților de apel transmit că „atacurile explicite ale unui partid politic prin comunicare oficială publică împotriva judecătorilor şi a întregii instanţe învestite cu verificarea respectării legalităţii actelor interne, sunt absolut inacceptabile şi trebuie respinse categoric”.
Preşedinţii curţilor de apel subliniază că jurisprudența Curţii Constituţionale în aplicarea art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului permite explicit analiza judiciară a legalității raporturilor dintre partide şi membrii săi, „iar negarea publică a obligației instanțelor de a se pronunța în exercitarea dreptului de acces la justiție de către orice persoană, reprezintă o atitudine specifică regimurilor dictatoriale”.
Reacțiile vin după ce PNL a acuzat decizii ciudate la Tribunalul Bucureşti, unde s-a creat brusc un sistem nou, unde doar 6 judecători au fost selectaţi pentru a judeca dosarele care vizează partidele.
