Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Tribunalul București au reacționat dur după acuzațiile PNL la adresa instanțelor, în urma deciziei de miercuri prin care puciștii liberali au obținut o primă victorie.
Astfel, Tribunalul Bucureşti respinge acuzaţiile formulate de Partidul Naţional Liberal, potrivit cărora „bătăliile politice din partid s-au mutat în justiţie”, şi consideră „neavenite” presiunile exercitate asupra judecătorilor prin astfel de declaraţii publice în timp ce dosarele sunt în curs de soluţionare.
Într-un comunicat de presă, conducerea instanţei arată că desemnarea unor judecători specializaţi pentru cauzele privind persoanele juridice, inclusiv partidele politice, reprezintă o măsură managerială prevăzută de lege, menită să eficientizeze activitatea Tribunalului Bucureşti şi să contribuie la unificarea practicii judiciare.
Reprezentanţii Tribunalului precizează că, în aceeaşi perioadă, au fost adoptate şi alte măsuri similare, printre care înfiinţarea unei secţii pentru minori şi familie şi analiza desemnării unor completuri specializate pentru cauzele privind asociaţiile şi fundaţiile, la solicitarea judecătoriilor de sector.
„Nu pot fi acceptate limitări ale capacităţii manageriale de gestionare a uneia dintre cele mai încărcate instanţe din ţară”, se arată în comunicatul, în care se subliniază că toate măsurile au fost asumate transparent şi în conformitate cu legea, în scopul consolidării unei practici judiciare unitare şi previzibile.
Tribunalul mai susţine că specializarea judecătorilor este în acord cu recomandările instituţiilor europene şi aminteşte că inclusiv PNL a susţinut, în propriul program de guvernare, necesitatea valorificării specializării în anumite domenii ale dreptului.
Conducerea instanţei apreciază că declaraţiile publice ale unui partid politic privind organizarea Tribunalului, în condiţiile în care actele sale interne fac obiectul unor procese aflate pe rol, „trebuie respinse categoric”.
Reacția CSM
La rândul său, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) denunţă o „escaladare fără precedent a discursului public îndreptat împotriva instanţelor judecătoreşti”.
Secţia pentru judecători reafirmă că independenţa justiţiei reprezintă „unul dintre fundamentele ordinii constituţionale democratice” şi avertizează că hotărârile judecătoreşti pot fi contestate doar prin căile legale de atac.
Într-un comunicat de presă transmis joi, CSM subliniază că „independenţa judecătorilor şi respectarea autorităţii instanţelor judecătoreşti constituie garanţii esenţiale ale dreptului la un proces echitabil şi ale statului de drept”.
„Hotărârile judecătoreşti pot fi contestate exclusiv prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege, iar nu prin transferarea litigiilor în spaţiul public şi prin mesaje susceptibile să exercite presiuni asupra instanţelor”, arată Secţia pentru judecători.
Reprezentanţii CSM califică declaraţiile PNL drept „fără precedent”, apreciind că gravitatea acestora este amplificată de faptul că provin din partea unei formaţiuni politice implicate într-un litigiu aflat pe rolul instanţelor.
Potrivit Consiliului, contestarea publică a rolului şi legitimităţii instanţelor de către o parte într-un proces este incompatibilă cu principiile statului de drept şi poate afecta încrederea cetăţenilor în imparţialitatea justiţiei.
În sprijinul poziţiei sale, CSM invocă Decizia nr. 530/2013 a Curţii Constituţionale, care stabileşte că deciziile partidelor politice privind raporturile cu propriii membri pot fi supuse controlului instanţelor de judecată.
Consiliul aminteşte, totodată, că peste 3.500 de judecători din întreaga ţară au avertizat recent, în cadrul adunărilor generale ale instanţelor, asupra unei „degradări fără precedent a discursului public şi politic la adresa justiţiei”, manifestată prin campanii repetate de discreditare a instanţelor şi magistraţilor.
„Reacţiile actuale la adresa Tribunalului Bucureşti şi a Tribunalului Ilfov confirmă că avertismentul formulat de corpul judecătorilor nu a fost unul teoretic, ci reflectă un fenomen care continuă să se manifeste şi care pune în pericol autoritatea puterii judecătoreşti”, se arată în comunicat.
Ce spun Curțile de Apel
De asemenea, preşedinţii curţilor de apel din România atrag atenţia asupra degradării discursului public şi asupra acţiunilor repetate „de reducere până la negare a principiului independenţei justiţiei”, ca răspuns la acuzațiile PNL.
Președinții curților de apel transmit că „atacurile explicite ale unui partid politic prin comunicare oficială publică împotriva judecătorilor şi a întregii instanţe învestite cu verificarea respectării legalităţii actelor interne, sunt absolut inacceptabile şi trebuie respinse categoric”.
Preşedinţii curţilor de apel subliniază că jurisprudența Curţii Constituţionale în aplicarea art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului permite explicit analiza judiciară a legalității raporturilor dintre partide şi membrii săi, „iar negarea publică a obligației instanțelor de a se pronunța în exercitarea dreptului de acces la justiție de către orice persoană, reprezintă o atitudine specifică regimurilor dictatoriale”.
Reacțiile vin după ce PNL a acuzat decizii ciudate la Tribunalul Bucureşti, unde s-a creat brusc un sistem nou, unde doar 6 judecători au fost selectaţi pentru a judeca dosarele care vizează partidele.
PNL cere transparență deplină
Partidul Național Liberal respectă justiția, dar consideră legitimă dezbaterea privind imparțialitatea măsurilor administrative adoptate în cazul deciziei privind Congresul PNL, transmit joi reprezentanții liberalilor, după reacțiile venite de la CSM și Tribunalul București.
"Comunicatele publice transmise astăzi de Consiliul Superior al Magistraturii și de Tribunalul București nu răspund întrebărilor legitime ridicate în spațiul public cu privire la constituirea, în data de 23 iunie 2026, a completurilor specializate pentru cauzele privind partidele politice", se arată într-un comunicat citat de Agerpres.
Potrivit PNL, există două aspecte obiective care justifică solicitarea unor explicații suplimentare.
"În primul rând, timp de peste două decenii, din 2004 și până în prezent, numărul foarte redus al cauzelor având ca obiect partidele politice nu a impus constituirea unor asemenea completuri specializate. Faptul că această necesitate apare tocmai acum ridică în mod firesc întrebări care merită un răspuns clar.
În al doilea rând, aceste completuri au fost constituite exact în momentul în care au fost înregistrate dosarele formulate de contestatarii din PNL, fără ca opiniei publice să îi fie prezentate criteriile concrete după care au fost desemnați judecătorii care le compun", se precizează în comunicat.
În același timp, adaugă PNL, standardele internaționale dezvoltate de OSCE și Comisia de la Veneția consacră principiul autonomiei partidelor politice ca asociații private.
"Acestea arată că organizarea internă, interpretarea propriului statut, alegerea conducerii și soluționarea conflictelor interne trebuie să aparțină, în primul rând, partidului, iar intervenția autorităților statului trebuie să fie una limitată și proporțională, după epuizarea mecanismelor interne de soluționare a litigiilor.
Tocmai de aceea, cu atât mai mult într-o cauză care privește funcționarea internă a unui partid politic, orice măsură administrativă excepțională privind constituirea unor completuri specializate trebuie să fie însoțită de explicații clare și transparente. O astfel de transparență este esențială pentru consolidarea încrederii publice în imparțialitatea actului de justiție", menționează PNL.
PNL nu contestă dreptul instanțelor de a adopta măsuri administrative și nu pune în discuție independența judecătorilor, mai spune sursa citată.
"Ceea ce solicităm este transparență deplină asupra procedurii urmate și asupra criteriilor care au stat la baza acestor decizii administrative, pentru ca orice suspiciune privind imparțialitatea organizării activității judiciare să fie înlăturată. Într-un stat de drept, independența justiției și încrederea publicului în imparțialitatea acesteia se consolidează prin transparență și prin explicații clare, nu prin descurajarea întrebărilor legitime. Partidul Național Liberal va continua să își exercite toate drepturile procesuale exclusiv prin mijloacele prevăzute de lege și Constituție", mai arată sursa citată.
Ce spune arestarea fraților Tate din SUA despre justiția din România
Cupa Mondială 2026: Două milioane de oameni au ieșit pe străzi să sărbătorească trofeul câștigat de Spania
Proiectul Legii salarizării, blocat de Curtea de Apel București la cererea Sanitas
Politico: Directorul FBI, vizită rară în Rusia
