Sute de persoane cu dizabilități psihice ar fi fost exploatate ani la rând sub pretextul că primesc îngrijire într-o asociație umanitară din Bihor.
Procurorii DIICOT susțin că, în realitate, victimele erau ținute în condiții degradante, iar banii care li se cuveneau ajungeau în buzunarele unei grupări de criminalitate organizată.
Ancheta a dus marți la 27 de percheziții în județul Bihor, se arată într-un comunicat al DIICOT.
Au fost vizate locuințele mai multor persoane, sediile unor firme și o instituție publică, într-un dosar de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane și complicitate la trafic de persoane.
Potrivit procurorilor, gruparea ar fi fost înființată în anul 2020 de un bărbat de 55 de ani, împreună cu mai mulți membri ai familiei și alte persoane apropiate. Folosindu-se de imaginea unei asociații umanitare și de caritate, aceștia ar fi pretins că oferă servicii sociale și medicale persoanelor vulnerabile.
În realitate, spun anchetatorii, scopul era obținerea de bani din donații, sponsorizări, dar și din pensiile, indemnizațiile de handicap și celelalte ajutoare sociale ale victimelor.
În cei șase ani anchetați, sute de persoane cu dizabilități psihice, care nu se puteau apăra și nu își puteau exprima voința, ar fi fost aduse din spitale și din centre de asistență socială din mai multe județe. Acestea erau cazate în imobile din Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni, unde li se promiteau îngrijire și tratament.
Procurorii susțin însă că victimele au fost menținute într-o stare de dependență și exploatare. Nu ar fi beneficiat de îngrijirea medicală necesară, tratamentele ar fi fost administrate incorect sau deloc, iar supravegherea ar fi fost făcută de personal insuficient și fără pregătirea necesară.
În plus, persoana care administra aceste servicii nu avea dreptul legal să desfășoare astfel de activități, iar centrele nu erau autorizate și licențiate conform legii.
Gruparea a ascuns înhumarea victimelor
Ancheta scoate la iveală și o situație deosebit de gravă. Potrivit DIICOT, persoanele care au murit în aceste locații ar fi fost înhumate pe un teren aflat în apropierea cimitirului greco-catolic, iar ajutoarele de înmormântare ar fi fost încasate de membrii grupării.
Prejudiciul estimat depășește 13 milioane de lei, sumă care include bani proveniți din fonduri publice, pensii, indemnizații, ajutoare sociale și donații care, potrivit anchetatorilor, au fost folosiți în interesul grupării.
În timpul perchezițiilor, autoritățile au mobilizat medici, psihologi, specialiști în protecția persoanelor cu dizabilități și echipaje de intervenție pentru a evalua starea victimelor și a le transporta în siguranță către centre unde pot primi îngrijirea de care au nevoie.
Pentru această operațiune a fost instalat inclusiv un spital mobil.
Celulă de criză. Cine este șeful asociației
Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, a convocat o celulă de criză în acest caz. Autorităţile caută soluţii de cazare şi îngrijire adecvate pentru bătrâni şi bolnavi.
Potrivit unor surse judiciare citate de News.ro, asociaţia umanitară de numeşte Dumbrava DPG Dumnezeu Poartă de Grijă, al cărei lider este Viorel Paşca, un bărbat de 55 de ani.
El a intrat în vizorul autorităţilor încă din vara anului trecut, după un control al Ministerului Muncii, în urma căruia s-a stabilit că sute de persoane cu dizabilităţi erau găzduite, în mod necorespunzător, în case deţinute de bărbatul din Bihor.
”Situaţia descrisă sugerează toate caracteristicile unui sistem paralel privat, care permite încasarea de fonduri financiare publice în afara cadrului legal şi menţine un număr mare de persoane cu dizabilităţi într-o formă de dependenţă şi vulnerabilitate severă, dar şi pericol de abuz şi neglijenţă. Echipa corpului de control opinează că reprezentanţii DGASPC Bihor şi AJPIS Bihor, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, au îndeplinit în mod defectuos prevederile legislative în domeniul asistenţei sociale şi în domeniul inspecţiei sociale, cauzând o vătămare a drepturilor şi intereselor legale ale beneficiarilor”, declara, în iulie 2025, ministrul Muncii de la acea vreme, Florin Manole.
Manole considera „inacceptabilă” situaţia ca persoane cu dizabilităţi să fie gestionate necorespunzător la o persoană fizică din Bihor, majoritatea fiind „cu deficienţe intelectuale şi psihice grave”, „lipsite de reprezentare legală” şi fără să beneficieze de intervenţie socială personalizată.
