Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că, în lipsa legii salarizării, în anul electoral 2028 ar putea fi luate măsuri populiste care să nu aibă acoperire la buget. El a transmis și un mesaj pentru angajații din educație și sănătate: sumele prevăzute în actualul proiect al legii salarizării sunt maximul pe care România și-l permite în acest moment.
„Înțelegerea mea este că două dintre partide sunt de acord să susțină proiectul legii salarizării. Au înțeles responsabilitatea politică a momentului, care nu ține doar de jalonul din PNRR de 770 de milioane de euro, ci ține de faptul că, așa cum am văzut la ultima evaluare a agenției de rating Moody’s, acolo unde scrie secțiunea ce s-ar putea face ca să fie un upgrade al economiei, spune adoptarea legii salarizării unitare”, a spus Pîslaru, duminică, la Digi 24.
„Practic, în acest moment există o corelație între reforma pe care o avem pe PNRR și predictibilitatea în finanțele publice pe care se așteaptă să vadă investitorii internaționali și, evident, agențiile de rating, pentru ca să se asigure că 2027 și mai ales 2028, an electoral, nu încep din nou populismele, adică tot ceea ce am făcut în ultima perioadă a guvernului Bolojan, de ajustare fiscală, cu costuri importante pe care românii le-au suportat - și asta recunosc de fiecare dată, că nu este o perioadă ușoară - dar tot acest efort ar putea fi irosit dacă începem din nou să intrăm într-o epocă în care se fac promisiuni nefondate”, a spus Pîslaru.
Ce trebuie să audă și profesorii și cadrele medicale
Ministrul Muncii a fost întrebat care este riscul mai mare - să pierdem 770 de milioane de euro și să nu avem legea sau să avem o lege care să sară de bugetul pe care și-l poate permite România.
„Dacă în acest moment intrăm din nou într-o zonă populistă, în care promiți bani pe care nu îi ai la buget și practic deviezi de la angajamentele pe care România le are - să ajungă înapoi la un deficit de 3%, la a putea avea disciplină minimală în finanțele publice - deci, o promisiune de genul ăsta și sărirea peste 12 miliarde de lei cu siguranță este mai rea decât orice fel de penalitate”, a răspuns el.
Pîslaru a declarat că această posibilitate ar putea duce la retrogradarea ratingului de țară: „Din acest punct de vedere, mesajele sunt foarte clare. Ministerul de Finanțe de-abia a reușit să îi convingă pe cei de la Moody’s, în 7 august, dacă nu mă înșel, de această situație și de atunci, practic, inclusiv Comisia Europeană și-a schimbat percepția despre modul în care se întâmplă lucrurile și care este importanța legii. Impactul bugetar al legii salarizării a fost inițial estimat la 8 miliarde de lei, dar poate fi crescut la 12 miliarde de lei în cazul tăierii unor cheltuieli.”
„Sunt lucruri pe care la nivel tehnic le-am discutat, evident, deci se poate, dar atenție, mai degrabă spre 8 decât spre 12, ăsta este un lucru pe care ni l-a spus și Comisia Europeană. Iar pentru că toți suntem la acest capitol, aș vrea să clarific niște lucruri foarte importante”, a spus Pîslaru.
„Și vă spun - și e bine să audă toți profesorii, toate cadrele medicale, că această valoare pe care o avem, de aproape jumătate, de aproape 6 miliarde de lei în bugetul pe care îl avem acuma, numai pentru cele două familii ocupaționale, educație și sănătate, este maximul pe care România și-l permite în acest moment.
Orice fel de promisiune pe care sindicatele o fac, anumite partide o fac sindicatelor, că lasă, venim noi şi vă dăm mai mult, este vânare de vânt, este o ipocrizie care o să o vedem în perioada următoare", a declarat Pîslaru”, a subliniat ministrul Muncii.
- Fără acord la Cotroceni pe legea salarizării. Partidele au primit noua variantă. Ce se întâmplă dacă nu se ajunge la o înțelegere
- Pîslaru: Din perspectiva Comisiei Europene, riscul ca România să piardă ratingul e mai mare decât miza salarizării din PNRR
Ce greșeală fac sindicatele
Pîslaru a vorbit și despre marea greșeală pe care, în opinia lui, o fac acum sindicatele.
"Cunosc foarte bine aceste principii ale dialogului social. Ceea ce se întâmplă în România la nivel sindical nu este deloc în conformitate cu aceste principii. Am avut pentru prima oară sindicate care n-au vrut să vină să discutăm. Am avut pentru prima oară protest preventiv înainte să apară vreun proiect. Am avut această decizie a confederaţiilor sindicale de a nu susţine, în condiţii în care nici nu ştiau care va fi forma finală a proiectului. Deci toate aceste lucruri mie îmi arată câteva lucruri importante pe care trebuie să le spunem răspicat", a declarat ministrul, citat de News.ro.
El a menţionat că sindicatele ar avea oarecum de pierdut dintr-un proiect de lege de salarizare unitară, pentru că, până la urmă, nu mai au discreţionalul de negociere cu guvernul.
"Dacă adopţi o lege de salarizare unitară, pe nişte principii unitare, asta înseamnă că, o perioadă de timp, salariile vor rămâne, vor creşte cu valoarea de referinţă, dar vor rămâne acolo unde sunt, şi asta înseamnă că sindicatele pierd un lucru pe care, cumva, îl au foarte important faţă de membrii lor, şi anume că le pot negocia nişte avantaje sectoriale sau legate de grupuri, grupări din administraţia publică", a mai spus el.
"Această idee, că mai bine aşteptăm să vină cineva sau un alt tip de guvern care să ne promită mai mult, este o mare greşeală pe care sindicatele o fac", a adăugat Pîslaru.
Pîslaru a explicat că a avut la masă sindicate cu care a stat de vorbă, i-au adus argumente şi aceste argumente se regăsesc în acest moment în proiect.
"Sunt grupuri întregi de sectoare din zona publică care nu sunt neapărat entuziaste sau extramulţumite, dar au înţeles situaţia, au înţeles că aceste creşteri pe care le avem acum şi care sunt pentru două treimi din toată lumea din administraţie, sunt maximul pe care ni-l permitem. În al doilea rând, au înţeles că legea asta nu este despre creşteri salariale, ci despre echilibrare şi rezolvare de inechităţi şi a crea un climat predictibil", a afirmat el.
T.D.
