Uniunea Europeană reacționează dur după funeraliile cu onoruri organizate la Belgrad pentru Ratko Mladić, fostul comandant al armatei sârbilor bosniaci, condamnat la închisoare pe viață pentru genocid, crime împotriva umanității și crime de război.
Comisarul european pentru Extindere, Marta Kos, și-a anulat vizita programată în Serbia, considerând că glorificarea lui Mladić este incompatibilă cu valorile europene și cu parcursul țării către aderarea la UE, scrie The Guardian.
Mladić, întâmpinat ca un erou la Belgrad
Mii de persoane s-au adunat, luni, la Belgrad, pentru a participa la funeraliile lui Ratko Mladić, supranumit „Măcelarul din Bosnia”.
Fostul general sârb a murit la sfârșitul lunii august, la vârsta de 84 de ani, în timp ce executa o condamnare pe viață pentru crime comise în timpul războiului din Bosnia.
Sicriul său a fost adus în Serbia cu un avion guvernamental, acoperit cu drapelul național și transportat de militari în uniformă. Pe traseul convoiului au fost afișate bannere prin care Mladić era prezentat drept erou.
La ceremonia de la Belgrad, sicriul a fost păzit de membri ai forțelor armate, iar deasupra au fost așezate șapca militară și sabia fostului general. În apropiere au fost expuse și medalii.
Ambasadorul Rusiei în Serbia, Aleksandr Boțan-Harcenko, i-a adus un omagiu generalului Ratko Mladić și i-a transmis condoleanțe fiului acestuia, Darko.
Marta Kos și-a anulat vizita în Serbia
Reacția Bruxelles-ului a venit rapid. Marta Kos, comisarul european pentru Extindere, și-a anulat vizita planificată în Serbia, criticând modul în care Mladić este comemorat.
„Ratko Mladić a fost condamnat pentru genocid, crime împotriva umanității și crime de război. Revenirea rămășițelor sale la Belgrad amintește Europei de cele mai întunecate pagini ale istoriei noastre recente”, a transmis Kos.
Comisarul european a avertizat că modul în care este glorificat fostul general sârb este incompatibil cu parcursul european al Serbiei.
„Glorificarea care înconjoară moartea sa este incompatibilă cu valorile pe care se bazează parcursul către UE. Acest parcurs presupune confruntarea cu trecutul, reconciliere autentică și respectarea victimelor crimelor de război. Valorile care stau la baza viitorului nostru comun nu sunt negociabile”, a mai spus Marta Kos.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a transmis un mesaj similar, precizând că glorificarea criminalilor de război, negarea genocidului și revizionismul contravin valorilor fundamentale europene și „nu au loc în UE sau în țările candidate la aderare”.
Serbia negociază aderarea la UE din 2014
Serbia negociază aderarea la Uniunea Europeană din 2014, însă procesul a stagnat în ultimii ani.
În acest context, reacția Bruxelles-ului la funeraliile lui Mladić are o importanță politică suplimentară. UE cere Serbiei să facă progrese în ceea ce privește statul de drept, reconcilierea și asumarea crimelor comise în timpul războaielor din fosta Iugoslavie.
Cazul Mladić readuce în prim-plan și problema modului în care Serbia se raportează la propriul trecut. În timp ce o parte a societății îl consideră în continuare un erou, Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie l-a condamnat pentru rolul său în unele dintre cele mai grave crime comise în Europa după cel de-Al Doilea Război Mondial.
Rolul lui Mladić în războiul din Bosnia
Ratko Mladić a fost unul dintre principalii comandanți ai forțelor sârbilor bosniaci în timpul războiului din Bosnia, desfășurat între 1992 și 1995.
Printre crimele pentru care a fost condamnat se numără rolul său în asediul Sarajevo, care a durat aproape patru ani și în timpul căruia civilii au fost supuși bombardamentelor și atacurilor lunetiștilor.
Mladić a fost condamnat și pentru responsabilitatea sa în masacrul de la Srebrenica din 1995, când peste 8.000 de bărbați și băieți musulmani bosniaci au fost uciși.
Reacţie dură din Bosnia
Ministrul de Externe al Bosniei și Herțegovinei, Elmedin Konaković, a susținut o conferință de presă ca reacție la glorificarea în Serbia a criminalului de război. El a anunțat retragerea întregului personal al Ambasadei Bosniei de la Belgrad.
Fostul general a fost arestat în Serbia în 2011, după 16 ani în care s-a ascuns, și a fost condamnat în 2017 la închisoare pe viață de tribunalul ONU de la Haga. Condamnarea sa a fost menținută în apel.
Funeraliile cu onoruri organizate la Belgrad au redeschis astfel o rană istorică în Balcani și au provocat o nouă dispută între Serbia și Bruxelles, într-un moment în care parcursul european al țării rămâne blocat.
Sfaturi practice pentru părinți, la început de an școlar: Cum gestionăm frica de a greși
„Bravo!” Elon Musk salută victoria extremei drepte din Germania. Oferta primită imediat din partea liderului AfD
Lorenzo Biliboc și-a decis viitorul după oferta primită de CFR Cluj
Bolojan: Deficitul a scăzut. Dacă viitorul guvern deschide „robinetul banilor”, România va ajunge într-o situație și mai rea
