Italia s-a retras din acordul controversat cu China al Noilor Drumuri ale Mătăsii, la patru ani după ce a intrat în el, anunţă miercuri o sursă din Guvernul lui Giorgia Meloni, care aprecia înainte să ajungă la putere, în 2022, că această aderare este o „greşeală gravă”.
Această decizie de a ieşi din acest proiect faraonic de infrastructuri maritime şi terestre lansat de China în 2013 a fost comunicată Beijingului în urmă cu trei zile, dezvăluie cotidianul Corriere della Sera.
Roma s-a retras în aşa fel încât „să menţină deschise căile dialogului politic”, declară sursa guvernamentală citată.
În 2019, Italia - care ceda sub greutatea datoriei sale publice - a devenit singurul stat membru G7 care intra în acest program de investiţii masive al Beijingului, prezentat de către opozanţii săi drept un „Cal Troian” menit să obţină în schimb o influenţă politică.
Înainte să ajungă la putere în 2022, Giorgia Meloni denunţa această aderare drept o „greşeală gravă”.
Acest proiect ambiţios - în sumă de 2.000 de miliarde de dolari - lansat în urmă cu zece ani de către preşedintele chinez Xi Jinping, vizează o îmbunătăţire a legăturilor comerciale între Asia, Europa, Africa şi nu numai, prin construirea unor porturi, căi ferate, aeroporturi sau parcuri industriale.
Acest program - la care aderă 150 de ţări potrivit Beijingului - este criticat pe plan internaţional din cauza unei îndatorări uriaşe prin care apasă asupra unor ţări sărace.
Aderarea Italiei „nu a dat rezultatele” scontate de către a treia economie din zona euro, aprecia în septembrie ministrul italian de Externe Antonio Tajani.
Proiectul - a cărui denumire oficială este „Iniţiativa Centura şi Drumul” - a constat în construirea unor linii feroviare de mare viteză care străbat Asia de Sud-Est şi în realizarea unor lucrări masive în transporturi, energie şi infrastructură în Asia Centrală.
Lipsa transparenţei despre detaliile acestui acord a alimentat neîncrederea aliaţilor Romei, iar Statele Unite şi Uniunea Europeană (UE) şi-au exprimat neîncrederea încă din 2019.
Acordul urma să fie prelungit în mod automat în martie 2024, mai puţin în cazul unei retrageri până la sfârşitul lui 2023.
Acesta este un subiect delicat pentru Roma, care încearcă să nu înfurie Beijingul, pentru a evita represalii împotriva întreprinderilor italiene, slăbite de pandemia Covid-19 şi afectate de sancţiuni impuse Rusiei din cauza războiului din Ucraina.
În mai, Giorgia Meloni anunţa că nicio decizie nu era luată cu privire la acest subiect, „care trebuie să fie tratat cu multă prudenţă”.
În septembrie, la summitul G20 de la New Delhi, ea declara că o retragere a Italiei „nu va compromite relaţiile cu China”.
Experţii subliniază că alte mari economii europene - ca Germania şi Franţa - nu au aderat la acest proiect, dar au încheiat acorduri importante şi investiţii cu Beijingul.