CSM și Parchetul General resping includerea magistraților în noul sistem de salarizare bugetară. Văd "consecințe asupra funcționării însuși statului de drept"!

CSM și Parchetul General resping includerea magistraților în noul sistem de salarizare bugetară. Văd "consecințe asupra funcționării însuși statului de drept"!
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum

Magistrații contestă dur proiectul noii legi a salarizării, considerând că acesta încalcă independența justiției și poate destabiliza întreg sistemul judiciar.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) susține că actul normativ a fost inițiat „cu încălcarea flagrantă a dispozițiilor constituționale și legale”, în timp ce Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție avertizează că noile prevederi vor reduce veniturile și vor demotiva personalul din sistem.

ADVERTISING

CSM: proiectul încalcă independența justiției

Într-un punct de vedere transmis Ministerului Justiției, CSM critică în termeni foarte duri proiectul de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Consiliul susține că:

  • proiectul a fost inițiat „cu încălcarea flagrantă a dispozițiilor constituționale și legale”;
  • includerea magistraților în acest sistem de salarizare contravine Legii 303/2022;
  • salarizarea trebuie stabilită prin lege specială, ca garanție a independenței Justiției.
ADVERTISING

CSM arată că independența Justiției presupune și garanții financiare stabile pentru judecători și procurori, iar proiectul „nesocotește grav” aceste principii.

Totodată, Consiliul consideră că:

  • reglementarea privind „diferența salarială tranzitorie” este „ambiguă și lipsită de previzibilitate”;
  • proiectul „subminează rolul de putere în stat” al autorității judecătorești.

În concluzie, CSM transmite că singura variantă constituțională este menținerea unei legi speciale pentru salarizarea magistraților, în acord cu principiul independenței justiției, fix cum îşi doreşte şi instanța supremă, condusă de Lia Savonea.

ADVERTISING

Parchetul General: Scăderi salariale și risc de demotivare

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) critică, la rândul său, proiectul de lege, susținând că acesta:

  • diminuează drepturile salariale ale procurorilor;
  • reduce predictibilitatea veniturilor;
  • creează „situații profund discriminatorii”.

Potrivit Ministerului Public, noul mecanism de calcul al salariilor, inclusiv introducerea „diferenței salariale tranzitorii”, poate duce la:

  • tratamente inegale între procurori aflați în situații profesionale similare;
  • scăderea atractivității profesiei;
  • demotivarea personalului și dificultăți în recrutare.

Parchetul avertizează că legea ar putea afecta stabilitatea resurselor umane din sistemul judiciar.

Propunerile Parchetului

Ministerul Public propune mai multe modificări ale proiectului, între care:

  • valorificarea vechimii peste 25 de ani în funcție;
  • creșterea diferențelor salariale între gradele profesionale;
  • diferențiere mai clară între funcțiile de execuție și cele de conducere;
  • garanții împotriva diminuării anuale a salariilor;
  • o salarizare mai predictibilă pentru specialiștii din sistem;
  • corectarea dezechilibrelor între diferite categorii profesionale, inclusiv poliția judiciară și specialiștii IT.

În final, Parchetul General avertizează că, fără modificarea proiectului, măsurile propuse „riscă să destabilizeze în mod grav și iremediabil sistemul judiciar, cu consecințe asupra funcționării însuși statului de drept”.

Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google