Disputa politică provocată de oprirea unui reactor de la Cernavodă, pe fondul nivelului foarte scăzut al Dunării, a readus în atenție proiectul Bala II. Diana Buzoianu acuză PSD că l-a ținut „în sertar”, iar Sorin Grindeanu susține că investiția a fost blocată de organizații de mediu preocupate de soarta sturionilor.
Documentele publice arată însă o situație mai complicată. Proiectul a înaintat în mandatul lui Grindeanu, dar nu a ajuns la execuție. Pe de altă parte, deși au existat obiecții de mediu, nu ONG-uri au oprit investiția.
Ce este Bala II și de ce contează pentru Cernavodă
Proiectul se numește oficial „Restaurarea și renaturarea zonei de bifurcație a brațului Bala pentru asigurarea condițiilor de navigație și de protecție a mediului pe Dunăre”.
Titularul este Ministerul Transporturilor, iar beneficiarul este Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați.
La bifurcația dintre Dunărea Veche și brațul Bala, o parte prea mare din apă se îndreaptă spre Bala, mai ales în perioadele de secetă. Pe Dunărea Veche rămâne astfel prea puțină apă pentru navigație și, în situații extreme, pentru alimentarea centralei de la Cernavodă.
Proiectul prevede refacerea unui vechi braț pe o lungime de 3,4 kilometri, ridicarea pragului de fund de pe Bala de la cota 0 la 6,5 metri și dragarea a aproximativ 2,5 kilometri din Dunărea Veche. Lucrările ar redistribui apa și ar crește nivelul Dunării Vechi cu până la 1,20 metri.
Scopul principal este îmbunătățirea navigației. Proiectul ar scurta ruta unor nave care circulă între Brăila sau Galați și Constanța și ar reduce perioadele în care transportul este afectat de debitele mici.
Dar există și un beneficiu energetic major. Investiția ar contribui la asigurarea apei necesare răcirii celor patru reactoare proiectate la Cernavodă, cu o probabilitate de peste 97%, potrivit fișei oficiale publicate de AFDJ.
Bala II nu elimină complet riscul produs de secetele extreme, dar l-ar reduce considerabil.
Proiectul nu a stat complet „în sertar”
Diana Buzoianu susține că proiectul a fost abandonat de Ministerul Transporturilor deoarece PSD nu a vrut să facă efortul necesar pentru a răspunde unor întrebări suplimentare. Realitatea este mai nuanțată.
Primele lucrări din zonă – un dig de dirijare, apărări de mal, un prag de fund și dragaje – au fost executate între 2011 și 2016. Rezultatele nu au rezolvat definitiv problema, astfel că autoritățile au pregătit o nouă etapă, Bala II.
Proiectul a primit avizul de gospodărire a apelor în 2022, avizul Agenției pentru Arii Naturale Protejate și acordul de mediu în 2023. În septembrie 2024, Guvernul Ciolacu a aprobat indicatorii tehnico-economici și un buget total de aproximativ 1,02 miliarde de lei. Sorin Grindeanu era atunci ministru al Transporturilor.
Finanțarea urma să provină din Programul Transport 2021–2027 și din bugetul Ministerului Transporturilor.
Tot în mandatul lui Grindeanu, AFDJ a lansat două licitații pentru proiectare și execuție. Prima a fost deschisă în iunie 2024, dar a fost anulată pentru că niciun participant nu a depus o ofertă financiară completă și valabilă.
Procedura a fost reluată în ianuarie 2025, pentru un contract estimat la 743,8 milioane de lei. Semnarea lui era condiționată însă de aprobarea finanțării. În martie a fost depusă o singură ofertă, de asocierea condusă de Concivia, care a intrat în evaluare. Calendarul și motivele anulării primei proceduri sunt prezentate de Agenda Construcțiilor.
Prin urmare, Buzoianu are dreptate că Ministerul Transporturilor nu a dus investiția până la șantier. Dar afirmația că proiectul a fost pur și simplu aruncat „în sertar” este exagerată.
Au blocat ONG-urile proiectul?
Sorin Grindeanu susține că două organizații de mediu au atacat proiectul în instanță și au sesizat Comisia Europeană, invocând riscurile pentru sturioni. Nu a spus și la care organizații de mediu se oferă și nu a prezentat nici o hotărâre judecătorească prin care acordul de mediu să fi fost suspendat sau anulat. Și nici o decizie a Comisiei Europene prin care proiectul să fi fost oprit.
Mai mult, AFDJ precizează că proiectul are acord de mediu și avize valabile până la recepția finală a lucrărilor.
Riscul pentru sturioni nu poate fi tratat ca o invenție
Faptul că blocajul invocat de Grindeanu nu are susținere, asta nu înseamnă că problemele de mediu sunt lipsite de importanță.
Brațul Bala se află pe traseul de migrație al sturionilor. Modificarea pragului și a distribuției apei poate afecta viteza curentului, transportul sedimentelor și accesul peștilor către zonele de reproducere.
Sturionii din Dunărea de Jos sunt printre cele mai amenințate specii de pești din Europa. Protejarea lor este o obligație legală a României, nu doar o solicitare a ONG-urilor.
Tocmai de aceea proiectul actual este diferit de intervențiile mai vechi. Acesta include refacerea unui braț natural, crearea a aproximativ 57 de hectare de zone umede și amenajarea unor habitate pentru hrănirea, reproducerea și iernarea sturionilor.
Potrivit AFDJ, soluția aleasă ar trebui să îmbunătățească posibilitățile de migrație. Acest lucru trebuie însă confirmat prin monitorizare independentă, atât în timpul lucrărilor, cât și după finalizare.
A cere asemenea garanții nu înseamnă blocarea unui proiect strategic.
Ar fi evitat Bala II oprirea actuală?
Diana Buzoianu afirmă că, dacă lucrările ar fi fost făcute, România s-ar fi aflat acum într-o situație diferită. Tehnic, afirmația este plauzibilă: un proiect finalizat ar fi trimis mai multă apă spre Dunărea Veche și ar fi redus riscul pentru Cernavodă.
Dar Bala II nu putea fi terminat între aprobarea din septembrie 2024 și vara anului 2026. Calendarul oficial prevede 12 luni pentru proiectare și 48 de luni pentru execuție. Chiar dacă un contract ar fi fost semnat imediat, întregul proiect nu ar fi fost gata acum.
Problema trebuie privită pe un interval mai lung. Vulnerabilitatea Dunării la secetă și dificultățile de la Bala sunt cunoscute de peste un deceniu. Mai multe proiecte pentru îmbunătățirea navigației au stagnat ani întregi și au fost reluate abia după ce războiul din Ucraina a crescut importanța strategică a transportului fluvial, după cum arată o documentare publicată de Europa Liberă.
Bala II este necesar atât pentru navigație, cât și pentru securitatea energetică. Investiția trebuie continuată, dar cu protecții reale pentru sturioni și cu monitorizare independentă.
Urgența energetică nu justifică ignorarea legislației de mediu. Nici protejarea mediului nu justifică amânarea fără termen a unui proiect strategic. Ceea ce lipsește acum nu este încă o rundă de acuzații politice, ci publicarea documentelor, explicarea întârzierilor și un calendar precis pentru semnarea contractului și începerea lucrărilor. (S.D.S.)
România depune cererea de plată 5 din PNRR, în valoare de 2,84 miliarde de euro. Ce mai avem de făcut pentru ultimii bani
„Ambulanța neagră” dispare de pe TikTok. Platforma a șters toate postările cu acest hashtag
Restricții de trafic de vineri până luni. Sunt vizate A2, Valea Oltului și drumurile spre litoral
Francezii se înclină în fața lui David Popovici: "Impresionant"
