Comisia Europeană a constatat că România și-a respectat angajamentele asumate pentru reducerea deficitului bugetar și nu este necesară, în acest moment, avansarea procedurii de deficit excesiv. În același timp, Bruxelles-ul avertizează că România continuă să se confrunte cu „dezechilibre excesive”, fiind singura țară din grupul analizat aflată în această situație.
Concluziile apar în pachetul de primăvară al Semestrului European 2026, documentul prin care Executivul european evaluează situația economică și bugetară a statelor membre.
România rămâne pe traiectoria de reducere a deficitului
Comisia apreciază că România a respectat ritmul de creștere a cheltuielilor nete și angajamentele asumate în planul fiscal convenit cu Bruxelles-ul la finalul lui 2024.
În baza acestui acord, România a primit șapte ani, în loc de patru, pentru a reduce deficitul bugetar sub pragul european de 3% din PIB.
Datele prezentate de Comisie arată că:
- deficitul bugetar a ajuns la 9,3% din PIB în 2024, cel mai ridicat din Uniunea Europeană;
- în 2025, după majorări de taxe și reduceri de cheltuieli, deficitul a coborât la 7,9% din PIB;
- pentru 2026 este estimat un deficit de 6% din PIB (standard ESA);
- pentru 2027, ținta este de aproximativ 5% din PIB.
„Comisia consideră că, per total, România și-a respectat angajamentele într-un mod satisfăcător”, se arată în evaluarea Executivului european.
Ca urmare, procedura de deficit excesiv rămâne practic „înghețată”, fără măsuri suplimentare împotriva României în această etapă.
Reformele asumate sunt „pe drumul cel bun”
Pentru a beneficia de perioada extinsă de ajustare fiscală, România s-a angajat să implementeze mai multe reforme și investiții.
Potrivit Comisiei Europene:
- reforma salarizării în sectorul public este în lucru și ar trebui adoptată în vara acestui an;
- continuă reforma impozitării proprietăților;
- este dezvoltat sistemul informatic pentru evaluarea automată a proprietăților;
- sunt în curs măsuri privind monitorizarea cheltuielilor publice;
- se lucrează la reforma finanțării întreprinderilor.
„Având în vedere informațiile furnizate de România în raportul său anual de progres, Comisia constată că implementarea etapelor cheie ale acestor reforme și investiții (...) pare a fi, în general, pe drumul cel bun”, arată documentul.
ANAF să reducă pierderile uriașe la TVA și impozitul pe profit
Una dintre principalele critici ale Comisiei vizează colectarea taxelor.
Executivul european atrage atenția că România continuă să piardă venituri importante din cauza evaziunii și a neîncasării obligațiilor fiscale.
Potrivit Comisiei:
- deficitul de încasare la TVA este de aproximativ 30%, cel mai mare din UE;
- deficitul de colectare la impozitul pe profit ajunge la 44%, de asemenea cel mai ridicat nivel din Uniune.
„Ar trebui să se crească colectarea impozitelor, în special prin reducerea deficitului de încasare la TVA și a impozitului pe profit (CIT), care în prezent se situează la 30% și, respectiv, 44%, cele mai mari valori din UE”, transmite Comisia.
Probleme și la investițiile publice
Bruxelles-ul consideră că România trebuie să-și îmbunătățească semnificativ modul în care gestionează investițiile publice.
Comisia observă că, în ultimii ani, cheltuielile au depășit frecvent nivelurile planificate, din cauza unei coordonări slabe între ministere și Ministerul Finanțelor.
Executivul european recomandă:
- o planificare multianuală mai riguroasă a investițiilor;
- monitorizarea mai atentă a proiectelor;
- limitarea posibilității de redirecționare a fondurilor către alte scopuri;
- un control mai strict al cheltuielilor publice.
Potrivit Comisiei, aceste probleme contribuie la apariția unor deficite bugetare mai mari decât cele estimate inițial.
România rămâne singura țară cu „dezechilibre excesive”
Deși situația deficitului s-a îmbunătățit, evaluarea generală a economiei rămâne una îngrijorătoare.
Comisia Europeană arată că:
- Grecia, Olanda și Suedia au ieșit din categoria statelor cu dezechilibre macroeconomice;
- Italia, Ungaria și Slovacia continuă să aibă dezechilibre;
- România rămâne în categoria „dezechilibrelor excesive”.
„România continuă să se confrunte cu dezechilibre excesive, întrucât vulnerabilitățile sale rămân grave”, subliniază Comisia.
Ce recomandări primește România
Pentru perioada 2026-2027, Bruxelles-ul recomandă reforme în mai multe domenii:
- consolidarea finanțelor publice;
- combaterea evaziunii fiscale;
- digitalizarea administrației;
- reducerea birocrației;
- sprijinirea cercetării și inovării;
- dezvoltarea infrastructurii energetice și de transport;
- creșterea eficienței energetice;
- reforma companiilor de stat;
- îmbunătățirea sistemelor de educație și formare profesională;
- combaterea sărăciei și excluziunii sociale;
- dezvoltarea serviciilor medicale și de îngrijire pe termen lung;
- reducerea disparităților regionale;
- creșterea cheltuielilor pentru apărare.
Economia, aproape de stagnare în 2026
Evaluarea vine după ce, în luna mai, Comisia Europeană și-a redus drastic prognoza de creștere economică pentru România. Acum estimează acum că economia românească va avansa cu doar 0,1% în 2026, față de prognoza de 1,1% prezentată anterior.
În același timp, inflația ar urma să urce la 7%, peste nivelul estimat anterior, arată estimările CE.
Potrivit Comisiei, consolidarea fiscală, inflația ridicată și reducerea consumului continuă să pună presiune asupra economiei.
Tunel secret de aproape 600 de metri sub granița SUA-Mexic: A fost confiscată o tonă de cocaină, în valoare de 45 de milioane de dolari (Video)
Vin ploi torențiale cu vijelie și grindină. Cod galben și la București
Lotul României pentru amicalul cu Georgia: Hagi a lăsat acasă 9 jucători
Rheinmetall anunță cel mai mare contract internațional din istoria recentă - 5,7 miliarde euro cu Armata Română. Peste 50% din producție va fi în România sau cu companii locale
