Tot mai multe infecții bacteriene întâlnite la copii nu mai răspund la antibiotice, iar problema se agravează în toate regiunile lumii. O amplă cercetare internațională avertizează că, dacă tendințele actuale continuă, până în 2035, unele bacterii periculoase ar putea deveni rezistente inclusiv la medicamentele păstrate pentru cazurile în care celelalte tratamente au eșuat.
„Nu este o problemă teoretică. Este reală și se întâmplă”, spune dr. Penelope Bryant, medic și cercetător la Murdoch Children’s Research Institute din Australia, într-un articol publicat de Live Science.
Analiza, publicată în JAMA Pediatrics, a urmărit evoluția rezistenței la antibiotice între 2004 și 2022 și a realizat estimări pentru următorul deceniu. Cercetătorii au analizat peste 106.000 de probe bacteriene provenite de la copii și adolescenți cu vârste de până la 18 ani, din 82 de țări.
Probele au fost recoltate din sânge, urină, lichid cefalorahidian, spută, răni și alte surse, în spitale, secții de terapie intensivă și centre ambulatorii. Studiul s-a concentrat asupra bacteriilor considerate de Organizația Mondială a Sănătății drept prioritare din cauza pericolului pe care îl reprezintă și a dificultății de a trata infecțiile pe care le provoacă.
Copiii au mai puține opțiuni de tratament
Rezistența la antibiotice apare atunci când bacteriile evoluează și nu mai sunt distruse de medicamentele concepute pentru a le combate. Infecțiile devin astfel mai greu sau, uneori, imposibil de tratat.
Copiii sunt deosebit de vulnerabili: fac frecvent infecții bacteriene, dar au mai puține antibiotice disponibile decât adulții, din cauza limitelor de vârstă, a formelor de administrare și a lipsei unor date suficiente despre siguranța anumitor medicamente.
Cu toate acestea, problema a fost studiată mult mai puțin în cazul lor. Multe sisteme de monitorizare combină datele copiilor cu cele ale adulților, iar particularitățile pediatrice se pierd în rezultatele generale.
„Constatările obținute la adulți nu pot fi pur și simplu aplicate copiilor, deoarece copiii au tipuri diferite de infecții, niveluri diferite de expunere la antibiotice și alte opțiuni de tratament”, explică dr. Yanhong Jessika Hu, epidemiolog și coautoare a studiului.
În 2021, rezistența antimicrobiană a fost asociată, la nivel mondial, cu aproximativ 840.000 de decese în rândul copiilor sub cinci ani. Nu înseamnă că rezistența a fost cauza directă a tuturor acestor decese, ci că a contribuit la agravarea infecțiilor și la reducerea șanselor de tratament.
Cele mai mari creșteri, la antibioticele folosite în cazuri grave
Cercetătorii au împărțit antibioticele după sistemul AWaRe al Organizației Mondiale a Sănătății:
- „Access” – antibiotice recomandate ca primă alegere pentru cele mai frecvente infecții;
- „Watch” – medicamente cu spectru mai larg, care trebuie folosite selectiv, deoarece prezintă un risc mai mare de apariție a rezistenței;
- „Reserve” – antibiotice de rezervă, păstrate pentru infecțiile grave în care celelalte tratamente nu mai funcționează.
În cazul a opt bacterii considerate de OMS de prioritate critică sau înaltă, rezistența la antibioticele din grupa „Watch” a crescut, între 2004 și 2022, de la 14% la 24% în țările cu venituri mari și de la 16% la 48% în țările cu resurse mai reduse.
Și mai îngrijorătoare este creșterea rezistenței la antibioticele de ultimă linie, din categoria „Reserve”: de la 9% la 25% în statele cu venituri mari și de la 4% la 37% în cele cu venituri mici.
Cele mai afectate au fost secțiile de terapie intensivă, copiii cu vârste de până la doi ani și pacienții cu septicemie sau infecții respiratorii grave.
Două bacterii provoacă îngrijorări deosebite
Printre cele mai periculoase evoluții se numără rezistența bacteriilor Acinetobacter baumannii și Klebsiella la carbapeneme, antibiotice puternice folosite adesea când tratamentele obișnuite au eșuat.
Acinetobacter baumannii, asociată mai ales cu infecții dobândite în spital, pneumonii și infecții ale sângelui, avea în 2022 o rezistență la carbapeneme de 51%. Dacă tendința actuală continuă, procentul ar putea ajunge la 82% până în 2035.
În cazul bacteriilor Klebsiella, care pot provoca infecții urinare, pneumonii, septicemie și alte complicații grave, rezistența ar putea crește de la 15% la 35%. Cercetătorii estimează, de asemenea, că rezistența Klebsiella la cefalosporinele de generația a treia și a patra ar putea depăși 70%.
Cele mai mari creșteri sunt anticipate în Asia de Sud-Est și Europa de Est, dar cercetătorii subliniază că nicio regiune nu este ferită.
Prognozele sunt avertismente, nu sentințe
Autorii atrag atenția că estimările pentru 2035 nu sunt inevitabile. Ele pornesc de la ipoteza că tendințele observate până acum vor continua fără schimbări majore în politicile sanitare, prescrierea antibioticelor, diagnosticare, vaccinare sau controlul infecțiilor.
„Aceste prognoze sunt scenarii de avertizare, nu rezultate inevitabile”, explică dr. Hu. Traiectoria poate fi schimbată prin prescrierea mai atentă a antibioticelor, acces mai bun la teste de diagnostic, îmbunătățirea igienei și a controlului infecțiilor, precum și prin dezvoltarea unor tratamente adaptate copiilor.
Studiul are și limite. Probele nu sunt reprezentative pentru întreaga populație a fiecărei țări, deoarece provin numai de la anumite centre medicale, iar statele au contribuit cu volume și tipuri diferite de date. Prin urmare, procentele nu trebuie interpretate ca estimări exacte ale situației naționale.
Este însă primul set atât de amplu de date concentrat exclusiv asupra copiilor și arată o direcție greu de ignorat. Cercetătorii au lansat și platforma AMR in Kids, prin care medicii și autoritățile pot consulta evoluția rezistenței în funcție de țară, bacterie și categorie de antibiotic.
„Sper că acesta va fi un semnal de alarmă în privința copiilor”, spune Penelope Bryant. „Rezistența la antibiotice nu este doar o problemă a adulților.”
Strategia biodiversității a trecut de Camera Deputaților. USR acuză că proiectul a fost "măcelărit" de PSD și explică de ce l-a votat
Cu cât va reduce eclipsa din 12 august producția de energie solară în Europa
Peste 14.000 de incendii în Franța. 402 oameni arestați, dintre care 156 sunt minori
Titularul care pierde echipa de start la FCSB: „Afară din echipă”
