Rezistența la antibiotice în cazul unor bacterii frecvent implicate în toxiinfecții alimentare devine o problemă tot mai serioasă în Europa. Un nou raport al autorităților europene arată că, în tot mai multe cazuri, tratamentele uzuale nu mai funcționează, ceea ce limitează opțiunile pentru pacienți și complică gestionarea infecțiilor.
Datele au fost publicate miercuri de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA).
Ciprofloxacina nu mai este recomandată în unele cazuri
Raportul, citat de Euronews, arată că o proporție ridicată de tulpini de Campylobacter și Salmonella, atât la oameni, cât și la animale, prezintă rezistență la ciprofloxacină – un antibiotic important utilizat în tratarea infecțiilor severe.
În 2024, mai mult de una din cinci infecții umane cu Salmonella a fost rezistentă la acest antibiotic. În plus, aproape unul din cinci cazuri a implicat multirezistență, adică bacteriile nu au răspuns la mai multe clase de antibiotice.
În cazul Campylobacter, situația este și mai îngrijorătoare: rezistența este atât de răspândită în Europa încât ciprofloxacina nu mai este recomandată pentru tratarea infecțiilor la om.
Pe lângă aceasta, cele două bacterii prezintă rezistență și la alte antibiotice utilizate frecvent, precum ampicilina, tetraciclinele și sulfonamidele.
„Rezistența antimicrobiană în bacteriile comune transmise prin alimente, precum Salmonella și Campylobacter, evidențiază legăturile strânse dintre sistemele de sănătate umană, animală și alimentară”, a declarat Piotr Kramarz, director științific al ECDC.
El a subliniat că protejarea eficienței antibioticelor necesită acțiuni coordonate, printr-o abordare solidă de tip „Sănătate unificată” - „One Health”.
Ce înseamnă abordarea „One Health”
Autoritățile europene atrag atenția că sănătatea oamenilor nu poate fi separată de sănătatea animalelor și de modul în care sunt produse alimentele.
Conceptul „One Health” pornește de la ideea că sănătatea umană, sănătatea animală, agricultura și mediul sunt interconectate. Utilizarea antibioticelor în zootehnie, practicile agricole sau strategiile de prevenție influențează direct riscul apariției și răspândirii bacteriilor rezistente.
Raportul arată că nivelul rezistenței diferă considerabil între statele europene, în funcție de modul în care sunt utilizate antimicrobienele, de practicile din ferme și de măsurile de control aplicate.
Tot mai multe cazuri de toxiinfecții alimentare în UE
În 2024, în Uniunea Europeană au fost raportate 168.396 de cazuri de infecție cu Campylobacter și 79.703 cazuri de Salmonella. Numărul este în creștere constantă din 2020 încoace.
Infecțiile apar, de regulă, în urma consumului de carne crudă sau insuficient preparată termic, carne de pasăre, ouă sau lapte nepasteurizat.
Creșterea cazurilor este pusă pe seama mai multor factori: schimbarea obiceiurilor alimentare – inclusiv consumul mai frecvent de produse gata preparate –, manipularea necorespunzătoare a alimentelor și îmbătrânirea populației, care este mai vulnerabilă la complicații.
În 2024, cele mai multe decese înregistrate în focarele de toxiinfecții alimentare au fost asociate cu produse vegetale consumate crude, precum legumele și alte alimente non-animale, pentru care autoritățile au putut identifica clar sursa contaminării.
În schimb, cele mai multe focare care au afectat simultan mai multe țări au fost provocate de Salmonella, bacteria fiind transmisă cel mai frecvent prin ouă și produse din ou distribuite la scară largă.
Un risc care limitează opțiunile de tratament
Rezistența la antibiotice este considerată una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății publice la nivel global. În cazul bolilor transmise prin alimente, problema este cu atât mai sensibilă cu cât bacteriile circulă între oameni, animale și lanțul alimentar.
Mesajul agențiilor europene este clar: fără politici coerente și coordonate privind utilizarea antibioticelor, eficiența acestora va continua să scadă, iar infecții care altădată erau tratabile ar putea deveni tot mai dificil de controlat.
G.P.