Sindromul de decalaj orar, cunoscut sub denumirea de jet lag, înseamnă mai mult decât o simplă stare de oboseală. Un zbor care te poartă în cealaltă parte a lumii într-un timp pe care generațiile trecute nici nu și l-ar fi imaginat îți poate da peste cap ceasul biologic, afectând somnul, digestia, memoria, concentrarea și chiar funcționarea unor organe precum ficatul și rinichii.
Principalul vinovat nu este lipsa somnului în sine, ci perturbarea ceasului biologic al organismului. Acesta funcționează pe un ciclu de aproximativ 24 de ore și ne spune când este momentul să mâncăm, să dormim și să fim activi, scrie BBC.
În fiecare zi, însă, acest ceas are nevoie de o mică reajustare, deoarece ciclul său natural durează puțin peste 24 de ore. Pentru a ne menține sincronizați cu mediul, anumite celule sensibile la lumină din retină detectează lăsarea întunericului și trimit o serie de semnale către glanda pineală, o mică glandă situată în partea din spate a creierului, care secretă melatonina – hormonul somnului.
Acest sistem este coordonat de o regiune a creierului numită nucleul suprachiasmatic (SCN). Russell Foster, profesor de neuroștiințe circadiene la Universitatea Oxford și autorul cărții Life Time, compară SCN cu dirijorul unei orchestre: el sincronizează toate procesele organismului cu alternanța dintre zi și noapte. Un zbor intercontinental poate da totul peste cap.
Unii oameni resimt jet lag-ul mai intens decât alții, în funcție de factori precum moștenirea genetică sau medicamentele pe care le iau. Simptomele tind să fie mai severe atunci când traversăm mai multe fusuri orare, în perioadele cu zile scurte și mai ales când călătorim spre est.
Pentru majoritatea oamenilor, efectele sunt neplăcute, dar temporare. În cazul persoanelor care călătoresc frecvent, cum sunt membrii echipajelor aeriene, efectele pot deveni însă de durată și pot crește riscul unor probleme serioase de sănătate.
Cum poți reduce efectele jet lag-ului
Din fericire, există strategii care pot reduce impactul jet lag-ului și pot ajuta organismul să se adapteze mai repede la noul fus orar.
Pregătirea poate începe chiar înainte de plecare. Dacă zbori spre est, încearcă să mergi la culcare cu una-două ore mai devreme decât de obicei în zilele premergătoare călătoriei. Dacă mergi spre vest, procedează invers și culcă-te mai târziu.
Unele persoane folosesc suplimente cu melatonină, hormonul care îi transmite organismului că se apropie noaptea și care poate contribui la reglarea ceasului biologic.
Studiile arată că melatonina poate fi utilă în reducerea simptomelor jet lag-ului, însă sunt necesare mai multe studii privind efectele și siguranța utilizării sale.
Pe termen scurt, melatonina poate provoca amețeli și greață, iar unele cercetări au asociat utilizarea zilnică pe termen lung cu un risc mai mare de insuficiență cardiacă, spitalizare și mortalitate.
O metodă mai sigură este controlul expunerii la lumină după sosirea la destinație. Lumina poate întârzia sau avansa ceasul biologic, însă momentul în care te expui este esențial.
De exemplu, dacă zbori spre vest, pleci dimineața și traversezi aproximativ cinci fusuri orare, este recomandat să petreci timp afară imediat după sosire. Lumina naturală îi transmite creierului că încă este zi și inhibă eliberarea melatoninei. Chiar dacă ești foarte obosit, este important să rămâi treaz până la ora obișnuită de culcare din noua destinație.
Mișcarea poate fi și ea de ajutor. Unele studii sugerează că exercițiile fizice contribuie la ajustarea ceasului biologic. Sportivilor de performanță li se recomandă să continue antrenamentele chiar și în perioada de adaptare la noul fus orar, dar la o intensitate redusă sau moderată.
C.S.
Horoscopul săptămânii 3 - 9 august
Rapid l-a convins cu un salariu de 360.000 de euro: Oferta giuleștenilor, acceptată
Grecia pe care nu o găsești în pliantele turistice. Dincolo de traseele obișnuite începe adevărata aventură (Galerie foto)
Cum a ajuns România să ceară energie Ucrainei? Seceta a declanșat criza, dar cauzele vin din ani de incompetență și corupție sistemică
