Nașterea unui copil este un moment care te schimbă cu totul, ordinea priorităților se modifica major, iar emoțiile te copleșesc adesea și nu te părăsesc nici când copilul are câteva luni, un an sau mai mulți. Una din emoțiile cele mai puternice devine teama: teama de a nu face alegeri greșite, teama de boli, teama de necunoscut. În era social media, însă, s-a mai născut o teamă: teama de vaccin.
„Teama este unul din principalii factori care împing comportamentul de ezitare vaccinală în societatea românească”, spune dr. Mihai Craiu, medic primar pediatru în cadrul Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu-Rusescu” din București și fondatorul Spitalului Virtual pentru Copii, un medic cu experiență în pediatrie, urgențe pediatrice și pneumologie pediatrică.
„Spaimele nu sunt numai un obiect de analiză semantică, ci au impact direct și tragic în sănătatea publică. Cred că ăsta e motivul principal pentru care trebuie să discutăm astăzi despre spaime”, spune medicul care și-a asumat rolul de a educa părinții din România când vine vorba despre alegerile medicale pe care le fac pentru copiii lor.
Topul dezinformărilor care alimentează spaimele
În topul dezinformărilor, premiul întâi „cu coroniță” merge către faimoasa alegație „vaccinarea produce autism”. Din păcate, spune dr. Craiu, ea pleacă chiar de la corpul medical.
„Nu e o presupunere falsă a unui influencer sau a unui jurnalist sau a unui om care nu are nicio legătură cu facultatea de medicină.
Se numește Andrew Wakefield și trebuie să spunem despre asta, pentru că a ignora trecutul, ne face să-l repetăm, și din păcate o serie întreagă de confrați, de medici care practică în România, încă se uită la Andrew Wakefield ca la un curajos, ca la un avertizor de integritate, care a arătat precum copilul, „dar Regele e gol!”.
Colegiul Medicilor din România a adoptat anul acesta, în 2026, un nou cod de etică. Un medic nu are voie să folosească fricile, constituie culpă și încălcarea codului de etică și se sancționează de către colegiul medicilor, dacă folosești alegații care nu se bazează pe dovezi medicale”, spune dr. Craiu.
Astfel, medicul este optimist, pentru că, în ceea ce privește etica „s-a făcut un pic de ordine și în România”.
„Revenind la Andrew Wakefield, gastroenterolog, a făcut un studiu despre unii copiii vaccinați cu vaccin triplu de Rujeolă-Rubeolă-Oreion, faimosul MMR (Measles, Mumps, Rubella), vaccin care există și în România de multă vreme, pe care îl fac toți copiii din Uniunea Europeană, Statele Unite, Canada, Japonia, în toată lumea civilizată, care este compensat 100% de stat și oferit în programul național de vaccinare. Domnul Wakefield a publicat un articol în prestigioasa revistă Lancet, în care ridica suspiciunea că un anumit tip de vaccin, cel folosit la momentul respectiv în Regatul Unit, ar putea să producă autism.
În afară de viciile grosolane medicale, domnul Wakefield a încălcat să și regulile de etică și moralitate.
În plus, afirmația nu era că ai făcut vaccin, faci autism - era aruncată doar ca să introducă un pic neîncrederea”, reamintește dr. Mihai Craiu.
Potrivit acestuia, mitul are în spate susținerea unui grup de sceptici care zic că dacă ne uităm în ultimii 50 de ani, numărul de cazuri de autism diagnosticate a început să crească.
Desigur, spune dr. Craiu, au apărut ulterior multe studii care au dovedit că nu există nicio corelație. Dintre acestea, cel mai important este cohorta națională daneză.
„În Scandinavia există o evidență foarte clară a vaccinării împreună cu CNP-ul sau cu Social Security Number. Și care, în mod automat electronic, se conectează cu baza de date de la Casa de Asigurări de Sănătate. Deci să știe dacă pacientul care a fost vaccinat cu X are vreo una dintre bolile prezumate a fi produse de intervenția respectivă.
Și există dovezi din niște milioane de copii vaccinați că nu crește riscul de apariție într-o populație vaccinată vs. populația nevaccinată nici într-un timp de un an, nici într-un timp de 10 ani, nici într-un timp de 20 de ani, cât a durat acest studiu. Și, cu alte cuvinte, este încă o explicație la nivel de cohortă foarte mare că nu există relația cauzală”, afirmă dr. Craiu.
Chiar și în România există, online, Raportul anual privind bolile transmisibile și este accesibil oricui, pe portalul Institutului Național de Sănătate Publică: „Oreion, Varicela, Scarlatina, Rujeola - sunt trecute acolo”, spune Mihai Craiu.
„Și pot să vă spun că dacă ne uităm în graficul românesc, care e prezentat la toate conferințele internaționale, la toate manifestările de epidemiologie, suntem campioni la „așa, nu”.
Acoperirea vaccinală românească din 2009 încoace scade constant. 2009 încoace sunt aproape 20 de ani de scădere constantă a acoperirii vaccinale pentru acest vaccin de Rujeola, Rubeola, Oreion. Deci sunt din ce în ce mai puțin copii vaccinați.
De așa manieră încât, spunea o analiză foarte solidă a Organizației Salvați Copii că, în acest moment, în România, în medie, unul din doi copii e nevaccinat. Din copii din aceștia foarte mici. Până într-un an și jumătate”, spune medicul.
Totuși, deși graficul privind vaccinarea este în continuă scădere, graficul privind creșterea numărului de cazuri de autism crește.
„Și pot să vă spun eu că graficul merge absolut paralel cu graficul de creștere a numărului de cazuri de autism mediu în lume. Paralel, că nu suntem extratereștri sau plante. Suntem tot oameni cu aceleași susceptibilități și în fine, cu aceeași fragilitate de neurodezvoltare ca toată lumea”, afirmă dr. Craiu.
De aici, apare natural o întrebare: Dacă numărul de acoperiri vaccinale scade și numărul de cazuri de autism crește, oare poate să fie o legătură cauza-efect?
„E o logică elementară”, spune el.
„Orice om care are o pregătire și o gândire critică de bază poate să-și dea seama că nu există o legătură cauză-efect.
Deci, într-o populație care de 20 de ani evita acest vaccin, nu au apărut mai puține cazuri de autism. Ele au fost mai bine diagnosticate pentru că avem instrumente mai bune de screening, pentru că părinții acum sunt instruiți să recunoască și medicii să-i recunoască mai bine.
Una peste alta, există numeroase dovezi medicale că o persoană obișnuită, absolut normală, dintr-o familie obișnuită dacă se vaccinează nu are absolut niciun risc matematic de a dezvolta autism”, subliniază dr. Craiu.
Care este adevăratul pericol?
Pentru scepticii care se întreabă „De ce apar totuși copii care au autism?” Dr. Mihai Craiu le recomandă părinților să urmărească testimonialele altor părinți care trăiesc această tragedie, și să vadă ce au făcut diferit cu fratele sănătos.
„La vârsta de un an când se face vaccinul, copiii care au această tulburare specială de neurodezvoltare nu au foarte multe semne de boală. Ulterior devin bolnavi, că așa se întâmplă și la cei care nu sunt vaccinați”, explică dr. Craiu.
Potrivit medicului, apariția acestei neurodivergențe ține foarte mult de genetica.
„Cei mai mulți copii care sunt diagnosticați cu tulburare de spectru - pentru că sunt multe forme - sunt băieți. Dacă ne uităm din 100 de copii 65-70 sunt băieți. Vaccin fac și fetele, de ce să facă numai băieții autism? Noi suntem mult mai fragili când suntem mici”, spune el, punctând încă o dată că genetica determină autismul, nu vaccinul.
”În momentul în care există această distribuție major diferită în populații foarte diferite trebuie să începi să te întrebi oare ce e foarte diferit între băieți și fete? Zestrea genetică. Deci e extrem de plauzibil să ne gândim că este vorba de un mecanism genetic. Acum a fost identificată o serie întreagă de gene care poate să prezică încă din amniocenteza, adică de la copilul nenăscut, că acesta are un risc semnificativ de a dezvolta o formă oarecare de neurodivergență”.
Medicul pediatru subliniază că lucrurile nu sunt atât de simpliste cum sunt major răspândite prin intermediul social-media.
„Nu e așa de simplu: ești perfect sănătos, ai făcut un vaccin și dintr-o dată apăsând pe un buton s-a făcut întuneric s-a schimbat ceva. Evident că va fi foarte greu de schimbat această spaimă în populație și din păcate cred că o să trebuiască să mai trecem printr-o izbucnire epidemică sau două de pojar, că tocmai ce-am avut în urmă cu trei ani un nou val epidemic de rujolă cu 24.000 de cazuri și din păcate un autobuz de copii morți”, spune el.
Dr. Mihai Craiu are, însă, un mesaj serios pentru părinții care au uitat cât de grave sunt bolile pentru care se fac aceste vaccinuri:
Dacă n-am vorbi de o boală care are risc de deces, zău dacă aș fi îngrijorat. I-aș lăsa pe fiecare din părinții ăștia să facă absolut ceea ce cred de cuviință dar difteria, tusea convulsivă, rujeola, tetanosul, sunt boli mortale, supraviețuiești numai dacă ai noroc foarte mare și un organism extrem de rezistent. Iar unele dintre ele sunt mortale universal, apropo de tetanos. Chiar nu putem să ne jucăm ruleta rusească cu propriul copil în ideea că „lasă că mă hotăresc eu mai încolo cum fac cu vaccinul”.
Să-i fac sau nu copilului meu vaccinul?
Medicul vine și cu un mesaj ferm pentru părinți, în tot acest tumult de emoții: „un copil sănătos dintr-o familie în care nu există nici un caz de tulburare de neurodezvoltare, nu are riscuri de a face autism când se vaccinează cu vaccinurile de rujeolă, rubeolă, oreion. O dovedesc milioane de copii din restul lumii în ultimele decenii”, spune el.
În plus, pentru cei care se întreabă îngrijorați „Cine răspunde?”, dr. Craiu spune că medicii sunt în postura în care să răspundă adecvat, indiferent care ar fi reacția post-vaccinală a copilului.
„Pe mine mă întreabă o persoană sceptică „cine răspunde?” îi spun „dacă mă lăsați să consult copilul, dacă discutăm despre istoria familiei, eu răspund ca medic. Și vă pot spune în baza documentelor eliberate de Agenția Europeană a Medicamentului că riscul de a dezvolta complicații foarte severe oricare ar fi ele, este pur teoretic”, afirmă dr Craiu.
După o viață întreagă de medicină nu am văzut complicații amenințătoare de viață după vaccinurile oferite de statul român
De asemenea, medicul îi îndeamnă pe părinți să aibă încredere că progresul tehnologic vine la pachet cu niște verificări de siguranță. El reamintește că vaccinul este gratuit și nicidecum obligatoriu, fiind asigurat de obicei de medicul de familie sau, în cazuri speciale (istoric de convulsii sau comorbidități, de exemplu), la spital.
„Treaba mea de doctor de urgență este să consult copilul, să-l văd, să discut cu părinții, să-i prezint planul B - „ce facem dacă totuși se întâmplă ceva în perioada de supraveghere” - și după aceea să purcedem la treabă. Îi spun „sunt lângă tine”. Nu pot să te mint să spun că nu se va întâmpla niciodată nimic. Pot să spun că este excepțional de rar și dacă se întâmplă, știu cum, am cu ce și sunt pregătit să fiu aici lângă tine până rezolvăm ”.
Sunt foarte puțini părinți care nu vor să primească nicio explicație despre vaccinare, susține dr. Craiu, amintind că ar fi utilă o reglementare care să asigure informarea corectă a părinților și asumarea unei decizii în cunoștință de cauză, subliniind că, în prezent, România nu are încă o lege a vaccinării.
„Oamenii spun: lasă că bolile astea nu există în România. Miturile din păcate sunt construite pe terenul fertil al inabilităților noastre educaționale, și al faptului că majoritatea oamenilor din România își iau informația de aici - se uită pe TikTok sau alte rețele sociale și ce scrie acolo e sfânt. Or, cred că cei care au îndoieli ar trebui să-și întrebe medicul în care au încredere, în doctorul de familie, o cunoștință, o rudă - să o întrebe ce a făcut el cu copiii lui. Cred că asta e cea mai puternică întrebare”, spune dr. Craiu.
Inteligența artificială, un plus sau un minus?
Era social-media, însă, se suprapune și cu era inteligenței artificiale. Astăzi, spune dr Mihai Craiu, cel mai important este cum ne folosim de evoluția tehnologiei. Optimist, ea poate deveni exact ce medicii au nevoie, însă în scenariul pesimist, în mâinile unor oameni neinstriuți, ea poate genera spaime și mai mari.
„Eu văd jumătatea plină a paharului”, spune dr. Mihai Craiu, aducând ca argument un articol recent publicat în Science, una dintre cele mai prestigioase reviste de științe biomedicale din lume.
„S-a comparat eficiența inteligenței artificiale dedicată, medicală, cu cea a doi medici primari de medicină de urgență și, în timp ce factorul uman a rezolvat undeva 50-55% în cazuri finalizate perfect, fără să mai fie nevoie intervenții ulterioare, analize suplimentare sau spitalizare, Large Language Model antrenat pe fișe medicale a ajuns la performanța de a depăși cu 6-7%. A finalizat 62-63% din cazuri fără să mai fie nevoie de intervenție după el, deci a fost mai bine decât omul experimentat.
După aceea, niște experți în AI medical au zis da, dar ăsta este un scenariu singular pentru că au retestat cu alte 5 modele de Large Language Models și performanța nu a mai fost așa de bună și lumea a zis ok, hai să nu ne entuziasmăm, să ne uităm la ce face bine AI-ul: face foarte bine criterii repetitive de triaj și de stadializare.
Vorbeam cu unul din seniorii pneumologiei pediatrice la recent încheiatul congres de boli respiratorii - anul ăsta a fost la Bologna în Italia - profesor Andy Bush - și l-am întrebat cum e cu AI-ul în medicină? Și a zis da, foarte bine la partea de organizare pentru că o să aibă timp doctorul mai mult de vorbit cu pacientul, că nu o să mai ai de făcut raportarea către casă, scrisoarea medicală rețeta gratuită, ci le va genera un AI care face voice-to-text pur și simplu”, spune el
Deci din punct de vedere al încărcăturii birocratice și al riscului de burnout, sunt sigur că va aduce beneficii”, spune el.
Omul obișnuit și neinstruit, însă, s-ar putea să cadă în capcana unor spaime și mai mari.
„Dacă îl întrebăm acum pe ChatGPT: dacă îmi vaccinez copilul de rujolă, rubeolă, oreion la noi în familie nefiind niciun caz de autism și noi suntem părinții tineri, e prima noastră sarcină și +mi-e frică să-l vaccinez. Ce-mi poți spune?
O să-i spună copilul dumneavoastră nu face autism. Este improbabil să întâlniți acest scenariu. Este atât de puțin probabil încât e mai probabil să aveți în drum spre maternitate un accident, să vină din nou ciclonul să plouă 80 de litri pe metru pătrat și, da, cam asta e probabilitatea să ți se întâmple.
Pentru că în medicină nu există certitudini - se cheamă farmacogenetică, răspundem pur și simplu diferit - dar există probabilități uriașe ca atunci când apare una din bolile astea, să existe complicații. Iar una din complicațiile de care chiar îmi este frică mie, ca doctor de urgențe, e moartea: copiii mici mor când fac bolile astea”, subliniază dr. Craiu.
Cinci minute în plus pentru medici, boost de încredere pentru pacienți
Așadar, folosită cu cap, inteligența artificială poate fi soluția pentru a avea medici mai empatici, mai deschiși, mai puțin stresați, odată cu eliberarea lor de povara de a nu greși în lucrurile mărunte de zi cu zi.
„În acest timp liber, nu numai că vom avea timp de comunicat cu pacienții, dar vom avea timp un pic și de reflexie, în medicina de urgență se cheamă „debriefing”. După o intervenție, liniștit, cât nu mai ești pe fugă, se discută și plusurile și minusurile. Fiecare dintre noi plecăm acasă cu o emoție, cu o idee. E cel mai puternic mod de a învăța, dacă ai timp să reflectezi, să stai așa și să zici: oare puteam să fac altfel? Asta ne va da instrumentul ăsta (AI, n.red)”, spune dr. Craiu.
Cu toate acestea, medicul nu este deloc îngrijorat că „AI-ul va lua locul medicului”, așa cum se spune despre majoritatea profesiilor.
„Cred că niciun medic bun din lumea asta largă n-o să fie înlocuit de un AI oricât de performant. Da, va ști mai multe decât mine, profesor universitar, medic primar la sfârșit de cariera, sigur, dar nu asta e problema. N-o să poată să simtă ce simt eu, n-o să poată să rezoneze emoțional pentru părinte.
Emoția asta nu e numai despre vorbit frumos, întotdeauna e nevoie de chimia de comunicare. Să se uite cineva în ochii tăi și nici să nu zică nimic, să uite la tine și să fie acolo lângă tine, pe Golgota ta, pe problema ta. De asta zic că în momentul în care mașinile vor fi lângă doctor o să aibă grijă, să-l păzească, să-i spună „în ureche” ai uitat să faci aia și asta, va fi bine, va fi ca un debriefing în timp real, chiar atunci în momentul în care acționezi
O alternativă mult mai puțin probabilă dar existentă: o să scadă numărul de greșeli prin omisiune, doctorii care o să știe să lucreze cu AI-ul o să aibă în față o listă întreagă completă și dublată de soluții.
Eu sunt optimist și cred că, dacă nu ne vom pierde cu toții măsura – și pacienții, și doctorii – dacă pacienții vor avea așteptări rezonabile, lucrurile vor merge bine”, punctează Mihai Craiu.
ChatGPT, mai credibil ca un medic tânăr, în ochii oamenilor
Încrederea în ChatGPT a creascut considerabil în rândul oamenilor de rând, iar acest lucru poate fi și un lucru bun, nu doar un factor de îngrijorare.
„Pacienții, dacă se uită la părul meu alb, mă ascultă mai ușor decât pe un coleg mai tânăr, chiar dacă spune exact același lucru.
Eu sunt foarte mândru de rezidenții mei. Sunt foarte bine pregătiți și chiar îi iubesc, apropo de empatie. Cei care și-au ales pediatria chiar vor să aducă alinare. Asta este foarte clar. Au răbdare și sunt foarte apropiați de pacienți.
Dar, chiar dacă spun același lucru ca mine, există o doză mai mare de scepticism. Din păcate, părintele român este emoțional, este un latin adevărat. De multe ori trebuie să vină „șeful” și să spună: „Da, este în regulă”, ca să existe mai multă încredere.
Acum, ca să mai glumesc cu unii pacienți care sunt mai sceptici, le spun: „Verifică-mă cu ChatGPT. Întreabă și ChatGPT.”
Încep să râdă și îmi spun: „Spune la fel ca dumneavoastră.”
Iar eu le răspund: „Păi da, pentru că eu am citit toate articolele pe care le-a folosit ca să-ți dea răspunsul. Iar pe unele dintre ele chiar eu le-am scris.”, povestește dr Craiu.
Inteligența aritificială, o portiță către un viitor medical mai bun
Mergând pe aceeași idee, avansul pe care l-au cunoscut LLM în ultima perioadă este o șansă în plus pentru o Românie prea puțin digitalizată pentru a avea o imagine clară asupra fenomenului de refuz al vaccinării.
„România este într-un mare pericol din punct de vedere al sănătății publice pentru că nu există o digitalizare perfectă și o posibilitate de a documenta retrospectiv. (…) În era Large Language Models, răspunsul va fi la îndemâna oricărui decident, oricărui politician, o să fie mult mai preciși și nu vor mai putea zice nu știam că e așa de rău”, încheie optimist dr. Craiu.
Cel mai mare producător de medicamente derivate din plasmă din Europa de Est investește 250 de milioane de euro într-o fabrică la Oradea
Canotaj: România a cucerit o medalie de aur și două medalii de argint la Campionatele Mondiale U-23
Doi inspectori din Portul Constanța au recunoscut că au luat mită pentru vămuirea rapidă a containerelor. DNA cere confiscarea a 120.000 de euro
Horoscop zilnic: 27 iulie
