Trei din zece copii din România trăiesc în risc de sărăcie sau excluziune socială, tot mai mulți copii ajung să fie privați de protecția vaccinării, iar rata mortalității infantile a crescut la cel mai înalt nivel din ultimii zece ani, arată o radiografie prezentată de Organizația Salvați Copiii România, de 1 iunie.
Datele arată o acumulare de vulnerabilități care afectează copiii din România pe aproape toate dimensiunile vieții: sănătate, educație, siguranță, acces la hrană, protecție online și participare socială.
La începutul anului 2025, în România erau 3.610.644 de copii, reprezentând 19% din populația rezidentă a țării. În același timp, anul 2025 a adus cel mai mic număr de născuți-vii din 1930 până în prezent: 145.725, cu 11.545 mai puțini decât în 2024.
La finalul anului trecut, 33.420 de copii se aflau în sistemul de protecție specială, dintre care 8.908 creșteau în instituții de tip rezidențial.
Peste 1,1 milioane de copii trăiesc în risc de sărăcie sau excluziune
Deși în ultimii ani riscul de sărăcie sau excluziune socială în rândul copiilor a avut o tendință de scădere, proporția rămâne foarte mare. 32,4% dintre copiii din România, adică aproximativ 1,163 milioane de copii, continuă să crească în risc de sărăcie sau excluziune socială.
Copiii sunt mai afectați de sărăcie decât adulții: riscul de sărăcie sau excluziune socială în rândul lor este cu șase puncte procentuale mai mare decât în cazul adulților.
Salvați Copiii atrage atenția că sărăcia nu înseamnă doar lipsa banilor, ci afectează concret accesul la hrană, educație și dezvoltare. Datele pentru 2025 arată o creștere a ponderii familiilor care nu își permit măcar o dată la două zile o masă cu carne, pește sau proteine vegetale echivalente. Proporția a urcat de la 14,6% la 17,2% în cazul tuturor familiilor cu copii și de la 19,5% la 25,9% în cazul familiilor monoparentale.
Sărăcia afectează direct și educația. Un studiu realizat de Salvați Copiii România în vara anului 2025 arată că aproape trei din cinci familii, adică 58%, dintre cele ai căror copii sunt integrați în programele educaționale ale organizației nu pot acoperi cheltuielile legate de participarea copiilor la educație fără sprijin extern. Procentul urcă la 87% în rândul familiilor care se consideră în stare de sărăcie și la 70% în rândul celor cu nivel educațional scăzut.
Inegalitatea se vede și în participarea la activități școlare sau excursii. Aproape jumătate dintre copiii afectați de sărăcie, 46,8%, nu participă la astfel de activități, față de media Uniunii Europene, de 13,9%.
Peste 400.000 de copii sunt în afara școlii
Educația rămâne unul dintre punctele cele mai vulnerabile. La începutul anului trecut, peste 400.000 de copii cu vârste între 7 și 17 ani erau în afara sistemului de educație. Este vorba despre 425.491 de copii, reprezentând 18,18% din populația rezidentă de această vârstă.
Problemele încep încă din educația timpurie. România are cea mai scăzută rată din Uniunea Europeană de cuprindere în educație a copiilor cu vârsta între 3 ani și vârsta de începere a învățământului obligatoriu: 76,5%, față de media europeană de 95%.
Datele Eurostat arată că tot mai mulți copii de vârsta învățământului gimnazial sunt în afara școlii. Procentul a crescut de la 12,3% în 2021 la 15,86% în 2022, 16,26% în 2023 și 17,09% în 2024.
Situația este și mai gravă la vârsta învățământului liceal. Ponderea copiilor aflați în afara școlii a crescut de la 23,02% în 2021 la 25,03% în 2022, 26,89% în 2023 și 27,23% în 2024.
Mortalitatea infantilă, la cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani
Unul dintre cele mai dure semnale vine din zona sănătății. Rata mortalității infantile a crescut în 2024 la 6,6 decese la mia de copii născuți vii, cel mai înalt nivel din ultimii zece ani. În 2023, rata fusese de 5,6 la mie.
În paralel, România se confruntă cu una dintre cele mai grave crize de vaccinare din ultimele decenii. Tot mai mulți copii nu mai primesc protecția vitală oferită de vaccinare, iar acoperirea vaccinală pentru ROR - rujeolă, oreion, rubeolă - a scăzut progresiv.
Potrivit celor mai recente date, acceptarea primei doze ROR este de 47,4%. În cazul vaccinării împotriva rujeolei, doar un județ a depășit o acoperire vaccinală de 70%. În 14 județe, acoperirea s-a situat între 50,6% și 67,4%, în 24 de județe între 31,3% și 49,7%, iar în trei județe a coborât sub 30%. Cea mai mică valoare a fost raportată în Argeș, 23,7%, iar cea mai mare în Bihor, 73,8%, potrivit INSP.
România, pondere disproporționată în nașterile la mame minore din UE
De asemenea, maternitatea timpurie rămâne una dintre cele mai grave vulnerabilități sociale din România. Deși nașterile din România reprezintă aproximativ 4% din totalul nașterilor din Uniunea Europeană, țara noastră are o pondere de 26,19% în cazul nașterilor la mame minore și de 41,39% în cazul nașterilor la fete sub 15 ani.
Anul trecut, 5.815 copii s-au născut din mame minore. În 496 dintre cazuri, mama avea sub 15 ani. Aproape unul din cinci copii născuți din mamă minoră nu este primul copil al mamei.
Riscurile medicale sunt semnificative. Cu cât vârsta mamei este mai mică, cu atât crește probabilitatea ca nou-născutul să aibă o greutate mică la naștere: de la 8,04% din totalul nașterilor la 15,9% în cazul mamelor sub 15 ani. O cauză importantă este lipsa controlului prenatal. 43,3% dintre nașterile la mame sub 15 ani au avut loc fără control prenatal, față de media națională de 28,35%.
Anxietate, tristețe, oboseală și dependență de ecrane
Salvați Copiii semnalează și deteriorarea stării emoționale a copiilor. Anxietatea este cea mai răspândită tulburare de sănătate mintală în rândul copiilor care au beneficiat anul trecut de serviciile de terapie psiho-emoțională ale organizației. Urmează tulburările emoționale, dificultățile parentale, tulburările de învățare, dependența de ecrane, abuzul de substanțe și chiar tentativa de suicid, cu un caz înregistrat.
Sănătatea mintală a fost una dintre temele discutate de copii la cea de-a 26-a ediție a Forumului Național al Copiilor. Printre recomandările formulate se numără introducerea educației pentru sănătate ca disciplină accesibilă tuturor elevilor și extinderea accesului la consiliere psihologică gratuită.
O anchetă sociologică recentă a organizației arată că doar 3 din 5 copii spun că se simt frecvent fericiți. Aproape o treime, 32%, spun că se simt entuziaști rar sau foarte rar, iar doar 39% trăiesc frecvent acest sentiment. Un sfert dintre copii se simt frecvent triști, iar peste jumătate, 56%, spun că suferă des de oboseală.
60% dintre copii au fost martori la cyberbullying
Mediul online a devenit o altă zonă de risc major. Potrivit unei cercetări sociologice realizate de Salvați Copiii la finalul anului 2025, aproape 80% dintre copii navighează pe internet fără nicio restricție de acces, iar lipsa controlului parental crește odată cu vârsta.
Peste o treime dintre copiii de 12-14 ani au profiluri publice pe rețelele sociale, ceea ce facilitează contactul cu persoane necunoscute. Aproape jumătate dintre adolescenți au fost abordați de străini online, iar o treime dintre aceștia au raportat situații de hărțuire sau interacțiuni inconfortabile.
Peste două treimi dintre copii au fost expuși unor conținuturi traumatizante care i-au speriat, iar cyberbullying-ul a devenit un fenomen constant la care au fost martori 60% dintre copii.
Cel mai grav semnal este însă tăcerea din jurul acestor experiențe. În fața pericolelor, majoritatea copiilor aleg să ignore situația, iar doar 5% cer sprijinul unui adult.
Nici școala nu este percepută ca un spațiu suficient de sigur. Potrivit unei analize realizate de Salvați Copiii în toamna anului 2025, 90% dintre profesori și consilieri școlari consideră că elevii cu care lucrează sunt victime ale bullyingului.
O radiografie a vulnerabilităților copilăriei în România
Datele prezentate de Salvați Copiii conturează o imagine severă: copilăria în România rămâne marcată de sărăcie, acces inegal la educație, riscuri de sănătate evitabile, maternitate timpurie, expunere la violență și presiuni emoționale tot mai mari.
Organizația atrage atenția că aceste probleme nu pot fi tratate separat. Sărăcia afectează școala și sănătatea, lipsa educației timpurii crește riscul de abandon, lipsa accesului la servicii medicale și consiliere amplifică vulnerabilitățile, iar mediul online adaugă noi riscuri pentru copii deja expuși inegalităților.
Salvați Copiii România arată că, după 36 de ani de activitate și peste 4,5 milioane de copii implicați în programele și campaniile sale, este nevoie de politici publice consistente, de durată, care să reducă nu doar efectele, ci și cauzele vulnerabilizării copiilor.
