Peste 10.500 de sesizări privind copii dispăruți au fost înregistrate în România în ultimul an, iar numărul este în creștere pentru al treilea an consecutiv. Cele mai multe cazuri nu sunt răpiri sau dispariții cu risc infracțional imediat, ci plecări ale copiilor de acasă, din centre sociale, cămine școlare sau centre DGASPC.
Datele comunicate de Organizația Salvați Copiii arată că, în perioada 20 mai 2025 – 20 mai 2026, Inspectoratul General al Poliției Române a înregistrat 10.566 de sesizări privind minori dispăruți. Sunt cu peste 600 mai multe decât în anul anterior și cu aproape 2.000 mai multe față de acum doi ani.
Între 30 aprilie 2022 și 22 aprilie 2023 au fost înregistrate 8.722 de sesizări, iar între aprilie 2023 și aprilie 2024 – 9.902 sesizări. Tendința de creștere se menține astfel pentru al treilea an consecutiv.
Potrivit Salvați Copiii, aproximativ 60% dintre cazuri sunt plecări voluntare din locuințe sociale, cămine școlare sau centre ale Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului. În același timp, în jur de 97% dintre dispariții se încheie prin găsirea sau întoarcerea copiilor în termen scurt.
Dar această statistică nu înseamnă că fenomenul este lipsit de gravitate.
Organizația atrage atenția că termenul „voluntar” poate crea o percepție greșită. Pentru un adult, plecarea voluntară poate sugera o alegere. Pentru un copil, însă, plecarea de acasă sau dintr-un centru este adesea un semnal că ceva nu funcționează în mediul în care trăiește.
Altfel spus, copilul nu pleacă întotdeauna pentru că „vrea libertate”, ci pentru că fuge de o situație pe care nu o mai poate gestiona sau caută în altă parte protecție, afecțiune, atenție ori un sentiment de siguranță.
Cele mai multe sesizări din ultimul an au vizat adolescenți. Din totalul celor 10.566 de cazuri, 8.140 au fost sesizări privind copii cu vârsta între 14 și 18 ani. Alte 2.186 de cazuri au vizat copii între 10 și 14 ani. Au existat și 158 de sesizări privind copii între 5 și 10 ani și 82 de sesizări privind copii sub 5 ani.
Cele mai multe dispariții au fost înregistrate în București, la nivelul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, precum și în județele Bihor, Constanța, Giurgiu și Iași.
De ce fug copiii de acasă
Specialiștii Salvați Copiii spun că principalele cauze sunt legate de mediul familial: violență, conflict, abuz, neglijare, schimbări în dinamica familiei, stil parental excesiv de autoritar sau consumul de alcool și droguri al unui părinte.
Copiii pot pleca „din cauza a ceva” – adică pentru a se îndepărta de o situație dureroasă sau amenințătoare – ori „spre ceva” – o persoană, un grup sau un mediu care le pare mai sigur ori mai primitor decât locul în care se află.
Această distincție este importantă, pentru că reacția adulților trebuie să pornească de la întrebarea reală: ce anume l-a făcut pe copil să plece și ce a sperat să găsească în altă parte?
Un alt factor important este sănătatea mintală. Salvați Copiii menționează riscuri mai mari în cazul copiilor și adolescenților cu episoade depresive sau ideație suicidară.
Copiii din centrele de plasament sunt, de asemenea, printre cei mai expuși. În cazul lor, plecările pot avea legătură cu dorința de a se întoarce la familia de origine sau cu probleme din mediul de îngrijire.
Școala poate fi un alt motiv de fugă. Printre cauzele menționate se află bullyingul, tulburările de învățare, absențele repetate și presiunea socială exercitată de colegi.
La nivel european, aproximativ 250.000 de copii sunt raportați dispăruți în fiecare an, potrivit Missing Children Europe. Organizația atrage atenția și asupra fenomenului de grooming, online sau offline, prin care adulți sau persoane mai mari manipulează copii vulnerabili, îi atrag în relații de dependență și îi expun riscului de exploatare sexuală sau trafic.
Semnalele de alarmă
Salvați Copiii indică mai multe semne pe care părinții și adulții din jurul copilului ar trebui să le ia în serios:
- retragere bruscă și izolare;
- refuzul activităților care înainte îi plăceau;
- tristețe, iritabilitate, anxietate;
- scăderea performanței școlare;
- absențe repetate sau conflicte la școală;
- schimbări ale somnului sau alimentației;
- prieteni noi despre care adultul nu știe nimic;
- întâlniri ascunse;
- timp tot mai mare petrecut online;
- conversații închise rapid atunci când se apropie un adult.
Gabriela Alexandrescu, președinte executiv Salvați Copiii, spune că felul în care copilul este primit după întoarcere este decisiv.
„Copiii nu fug doar de acasă, ei fug spre ceva ce nu reușesc să găsească acasă. Datoria noastră, ca părinți, este să facem din casă acel loc. Un copil care simte că, acasă, există măcar un adult care îl ascultă fără să-l judece are șanse mult mai mici să caute această ascultare în afara casei, uneori în locuri periculoase”, a declarat Gabriela Alexandrescu.
Ea avertizează că momentul întoarcerii este delicat. Dacă un copil este întâmpinat cu furie, rușinare sau pedeapsă, riscul să plece din nou poate crește. Dacă este ascultat și ajutat să explice ce s-a întâmplat, întoarcerea poate deveni începutul unei intervenții reale.
Ce trebuie făcut când un copil dispare
Salvați Copiii subliniază că primele ore sunt esențiale. Chiar dacă mulți copii sunt găsiți în primele 24-48 de ore, sesizarea trebuie făcută rapid.
Părinții sau adulții responsabili trebuie să pregătească imediat:
- o fotografie recentă a copilului;
- hainele cu care era îmbrăcat;
- locul și ora la care a fost văzut ultima dată;
- modelul și numărul telefonului folosit;
- aplicațiile de mesagerie active;
- prietenii sau persoanele cu care ar putea fi;
- mesajele recente;
- posibilele destinații;
- probleme medicale sau tratamente necesare.
Numerele esențiale sunt 112, pentru situații de pericol imediat, 116000, linia europeană pentru copii dispăruți, disponibilă permanent, și 119, numărul unic național pentru copii aflați în situații de abuz, neglijare, exploatare sau violență.
Cu ocazia Zilei Internaționale a Copiilor Dispăruți, marcată pe 25 mai, Salvați Copiii România lansează campania „Când un copil dispare, căutarea nu se oprește”, în cadrul inițiativei Missing Children Europe.
Organizația invită publicul să se alăture campaniei #BlueForHope, prin postarea unei imagini albastre pe Instagram, TikTok sau Facebook. Albastrul, asociat florii de nu-mă-uita, este folosit ca simbol al promisiunii că niciun copil dispărut nu trebuie uitat.
Tot pe 25 mai, fațada Liceului „Ion Luca Caragiale” din București va fi iluminată în albastru, în semn de solidaritate cu toți copiii dispăruți și cu familiile lor.
RISE Project: Altarul politic - cum sunt mobilizați prin rugăciune susținătorii lui Călin Georgescu
Mașinăria de manipulare nu s-a oprit după alegeri: cum au fost folosite conturile pro - Georgescu în criza guvernamentală
Familia Klein, despre schimbarea denumirii stadionului din Hunedoara: Nu am cerut retragerea numelui Michael Klein, ci respectarea drepturilor legale
Locul în care trăiești influențează viteza cu care îmbătrânești
