- De ce a crescut rata mortalității infantile, după 10 ani
- Câștigă timp pentru nou-născuții prematur, prin redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit.
Gabriela Alexandrescu, iată că după 10 ani de scădere sau stagnare, rata mortalității infantile a crescut din nou în România. A anunțat chiar Salvați Copiii aceste date ale INS, care nu arată bine. Cum am ajuns aici?
Gabriela Alexandrescu: Răspunsul scurt este: prin indiferență și politici publice precare, neintegrate, care nu vizează deopotrivă gravida și copilul în comunitate, pe de o parte, și maternitățile, secțiile de terapie intensivă neonatală, pe de altă parte.
Răspunsul lung însă ar trebui să fie în mapa decidenților și a celor care fac strategii din biroul de la București. Și el e o hartă, simplu de citit, simplu de înțeles, care arată radiografia dramatică a țării.
Harta națională a mortalității infantile, pe care Salvați Copiii România a realizat-o, ne arată că viața nou-născuților prematur sau cu patologii medicale complexe depinde de gradul de dotare a maternității cu aparatură medicală performantă, de distanța până la maternitate și de accesul gravidelor și mamelor la servicii medicale. Altfel spus, viața copilului depinde de unde vine pe lume, la Suceava sau la București.
Câștigă timp pentru nou-născuții prematur, prin redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit.
Redați-ne tabloul întreg – unde e cel mai riscant, să spunem așa, să naști, în România?
România continuă să înregistreze una dintre cele mai mari rate ale mortalității infantile din UE, cu 6,6 decese la 1.000 de nașteri vii, comparativ cu media UE de 3,3 decese la 1.000 de nașteri vii.
Județele cu cea mai mică rată a deceselor la copiii sub un an sunt, cum ne așteptam:
- Municipiul București - 3.30 la mia de copii născuți vii;
- Olt - 3.40
- Ilfov - 4.00
- Tulcea - 4.20
- Teleorman - 4.60
La polul opus, județele cu cea mai mare rată a mortalității infantile sunt:
- Mureș - 13.00
- Ialomița - 12.70
- Suceava - 10.70
- Satu Mare - 9.90
- Botoșani - 9.80.
Aici este șocul, să vezi că sunt județe în care rata mortalității infantile este și de patru ori mai mare decât în București. Decalajale României sunt reale, nu sunt doar în statistici și ele se măsoară cât de concret posibil, în vieți salvate.
Am făcut o analiză mai detaliată și ea urmărește banii.
Astfel, în anul 2024, România a alocat 5,2% din PIB pentru sănătate, în vreme de Austria, de pildă, a alocat în același an 9,5% din PIB, Cehia și Croația, 9%, iar Franța 8,9%.
La coada clasamentului, cu cel mai mic procent din PIB alocat cheltuielilor pentru sănătate se află Ungaria (4,7%), Malta (5%) și România (5,2%).
Investiția în sistemul de sănătate se convertește direct în șansă la viață: astfel, rata mortalității infantile în Austria, pentru 2024, este de 3,1 la mia de copii născuți vii, în vreme ce în România valoarea este dublă. În Cehia, pentru același an, rata mortalității infantile a fost de 2,3 la mie.
În cifre absolute, 952 de copii au murit înainte de a împlini un an în România.
Câștigă timp pentru nou-născuții prematur, prin redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit.
Deci totul se reduce la buget, la banii pe care statul nu îi investește.
Aproape că ar fi simplu dacă ar fi doar asta, pentru că avem o cauză palpabilă, ușor de corectat, prin alocări suplimentare.
Problema este însă aceea a diagnozei corecte și a politicilor publice integrate. O spun des și totuși vreau să întăresc această idee: copilul trebuie sprijinit încă din perioada sarcinii mamei, pentru că multe afecțiuni pot fi descoperite prin analize pe care gravida trebuie să le facă.
Or, sunt comunități vulnerabile, unde gravida nu ajunge la medic în timpul sarcinii și se deschide un șir întreg de drame: naștere prematură, localitate departe de o maternitate dotată, incubator nedisponibil și tot așa.
Accesul echitabil la servicii de sănătate primară continuă să fie o provocare majoră în România: conform celor mai recente date publicate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), la 31 decembrie 2025, un număr de 1.055 de localități înregistrau un deficit de medici de familie, fiind necesari încă 1.473 de medici pentru acoperirea nevoilor existente.
O problemă suplimentară e dată de cauzele mortalității: dintre cele 952 de decese, 220 au fost cauzate de boli ale aparatului respirator, 208 de anomalii cromozomiale și malformații congenitale și alte 33 de boli infecțioase și parazitare, cauze care ar putea fi, în multe cazuri, prevenite, dacă accesul la servicii medicale pentru gravidă și nou-născut ar fi prompt.
E o întrebare care se tot repetă în România: dacă statul nu face, poate un ONG să suplinească absența?
E o întrebare bună și voi răspunde așa: un ONG nu poate să facă tot ceea ce ar trebui să facă statul, dar nu poate nici să nu facă tot ceea ce trebuie pentru a suplini absența statului.
Am înțeles asta încă din 1990, de când m-am alăturat Salvați Copiii: este vital să acoperim imediat componenta de intervenție, adică să ne asigurăm că un nou-născut prematur are un incubator disponibil, că medicii au aparatura medicală vitală salvării acestui copil și apoi, după ce știm că acest copil e în siguranță, persuadăm autoritățile să repare cauzele care ne duc în astfel de situații.
Organizăm seminarii, conferințe, scriem scrisori publice, chiar și acest interviu este important, pentru că pune teme reale, sociale, pe agendă.
Dar ceva este crucial și nu am putea fără: se numește capital de solidaritate și asta devine o resursă fără de care rezultatele pe termen lung ar fi mai greu de atins.
Am reușit în toți acești ani să strângem lângă cauza acestor copii oameni, companii care înțeleg că de politicile față de cei mai vulnerabili dintre noi depinde bunăstarea tuturor. Nu sunt cuvinte mari.
Am reușit, prin solidaritatea socială a acestora, să refacem secții întregi de maternități, să dotăm secții de terapie intensivă neonatală și de pediatrie, să mergem acolo unde era nevoie urgentă.
Și pentru că viața unor copii care se luptă să trăiască depinde de investiția pe care o facem în maternități, lansez și eu, aici, un apel pentru redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit către o cauză vitală: dotarea cu echipamente medicale a maternităţilor şi secţiilor de nou-născuţi din România. Nu costă nimic, durează câteva minute și se obține o viață întreagă.
În acest moment, Organizația Salvați Copiii România a primit, prin intermediul mecanismului pus la dispoziția maternităților și spitalelor de pediatrie, solicitări de sprijin de la 35 de unități medicale, care au nevoie urgentă de aparatură medicală performantă în 2026, precum și de lucrări de modernizare și renovare.
Astfel, medicii solicită dotarea unităților medicale cu mese de resuscitare și reanimare, incubatoare, pulsoximetre, lămpi fototerapie, ventilatoare de suport respirator.
Costurile totale se ridică la peste 3.000.000 de euro.
Programul de combatere a mortalității infantile demarat de Salvați Copiii România acum 16 ani a devenit astfel un mecanism esențial de sprijin pentru maternități, secții de terapie intensivă neonatală și secții de pediatrie din întreaga țară.
În urma priorităților definite de medici, echipa Salvați Copiii mobilizează resurse, pentru a identifica cele mai rapide modalități de a dota unitățile medicale care au nevoie urgentă, vitală, de aparatură medicală.
Câștigă timp pentru nou-născuții prematur, prin redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit.
În toți acești ani, am modernizat și dotat 296 de unități medicale din toate județele țării – secții de neonatologie, terapie intensivă neonatală, pediatrie, obstetrică-ginecologie și cabinete de medicină de familie – oferind peste 4.100 de echipamente medicale vitale, în urma unor investiții ce depășesc 21 de milioane de euro.
Dincolo de dotarea cu echipamente medicale, Salvați Copiii România dezvoltă programe complexe de intervenție dedicate îngrijirii nou-născuților cu risc.
Un element central al acestei abordări este programul pilot de consolidare a monitorizării copiilor născuți prematur după externare, care va fi implementat în cinci maternități de nivel III.
Inițiativa răspunde unei nevoi critice, întrucât nou-născuții cu risc necesită îngrijire specializată pe termen lung, iar identificarea și tratarea precoce a problemelor medicale și a eventualelor tulburări de dezvoltare neurologică sunt esențiale pentru evoluția lor.
Unde este urgența numărul 1 în acest moment?
E dificil să prioritizezi, pentru că e vorba despre vieți concrete de copii. Avem deschise, să spun așa, mai multe șantiere, excel-uri, facem calcule, mobilizăm echipe în același timp.
Chiar săptămâna trecută, ne-a cerut sprijinul principalul centru de îngrijire pediatrică din Botoșani, Spitalul Județean de Urgență „Mavromati”, pentru consolidarea și dotarea cu aparatură medicală a Secției de Terapie Intensivă Pediatrie, unde unele echipamente au 20 de ani vechime și au trecut prin multiple reparații, ajungând la finalul duratei lor tehnologice de utilizare.
În acest sens, sunt necesare intervenții esențiale la nivelul infrastructurii de bază, precum evaluarea și reabilitarea circuitului electric din secție, asigurarea unui sistem eficient de climatizare prin instalarea de aparate de aer condiționat, precum și înlocuirea rampelor și a circuitelor de distribuție a gazelor medicinale. Totodată, dotarea cu o stație de aer comprimat medical și sistem de vacuum medical reprezintă o prioritate pentru susținerea actului medical în condiții de siguranță.
Anual, peste 1.000 de copii ajung la Secția de Terapie Intensivă Pediatrică a Spitalului Județean de Urgență „Mavromati” din Botoșani, iar aproximativ 15% dintre aceștia au vârsta sub 3 ani. Sunt copii care ajung în stare critică, după accidente grave sau afecțiuni severe, iar pentru mulți dintre ei fiecare secundă poate face diferența dintre viață și moarte.
E ultima întrebare: de ce aveți nevoie din partea statului roman?
Săptămâna trecută aș fi spus doar atât: să-și facă treaba. Astăzi însă adaug și asta: să nu ne încurce, să nu descurajeze solidaritatea și generozitatea oamenilor.
Mă refer la propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, care, dacă va fi în cele din urmă adoptată definitiv, ar descuraja finanțarea, ar stigmatiza ONG-urile și ar încărca administrativ abuziv și disproporționat organizațiile și asociațiile.
Acestea vor afecta direct capacitatea de a furniza servicii esențiale copiilor vulnerabili, familiilor în dificultate și comunităților defavorizate, în condițiile în care serviciile socio-educaționale ori medicale nu pot acoperi integral nevoile lor.
Câștigă timp pentru nou-născuții prematur, prin redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit.
Număr record de stupi în UE: România, pe locul doi după Italia
Ziua 1547 SUA vor să obțină acces la tehnologia ucraineană a dronelor. Veste bună de la Londra pentru Rusia și bani pentru Ucraina de la Bruxelles (Foto & Video)
Fostul șef al ADR a făcut plângere la DNA împotriva Oanei Gheorghiu și ministrului Irineu Darău. Reacția vicepremierului
Verdictul dat de Ilie Dumitrescu în privința noului antrenor de la FCSB
