Obiceiurile alimentare se formează încă din primii ani de viață, iar modul în care copiii sunt expuși la alimente sănătoase poate influența preferințele lor pentru tot restul vieții.
Gustul dulce apare foarte devreme – chiar și laptele matern conține zaharuri naturale care îi conferă un gust dulceag. Din acest motiv, după diversificare, mulți părinți întâmpină dificultăți atunci când încearcă să îi convingă pe cei mici să consume legume. Există însă câteva strategii simple și eficiente, susținute de dovezi științifice, care pot transforma această provocare într-un succes pe termen lung, scrie BBC.
1. Expunerea frecventă la legume
Copiii trebuie expuși încă din primii ani de viață la o varietate cât mai mare de legume și în mod constant, afirmă Marion Hetherington, profesor de biopsihologie la Universitatea din Leeds, Marea Britanie. Perioada preșcolară este cea mai favorabilă pentru dezvoltarea preferinței față de legume.
„Dacă nu începeți să creșteți expunerea copiilor la legume până în jurul vârstei de cinci ani, este aproape prea târziu. Nu este imposibil mai târziu, dar necesită mult mai mult efort”, spune Hetherington.
Studiile arată că un copil are nevoie de mai multe expuneri repetate înainte de a accepta un aliment nou. În funcție de copil, pot fi necesare între cinci și 15 încercări pentru ca un aliment să fie acceptat. Cu cât este mai mic, cu atât este mai deschis față de alimente noi.
Preferințele alimentare se formează încă din viața intrauterină, așadar, și alimentația mamei este importantă.
2. Oferiți legumele la începutul mesei
Simplul fapt de a le spune copiilor că un aliment este sănătos poate avea efectul opus. Cei mici aleg mai degrabă alimentele descrise ca fiind „gustoase” decât pe cele prezentate drept „sănătoase”.
De aceea, momentul în care sunt servite legumele este foarte important.
Atunci când sunt oferite la începutul mesei, când copilul este cel mai flămând, șansele ca acestea să fie consumate cresc considerabil.
„Copiii mănâncă mai întâi ceea ce le place cel mai mult. Iar când ajung la mazăre sau alte legume, nu le mai este foame”, explică Hetherington.
Servirea legumelor înaintea preparatelor mai consistente reduce competiția cu alimentele bogate în calorii, iar acest lucru poate contribui și la prevenirea supraalimentării, potrivit Barbarei Rolls, profesor de științe nutriționale la Universitatea Penn State din Statele Unite.
3. Măriți porțiile de alimente sănătoase
Dacă introducerea legumelor la micul dejun sau înaintea mesei pare dificilă, o altă strategie este modificarea proporțiilor din farfurie.
Reduceți cantitatea ingredientelor bogate în calorii și creșteți proporția legumelor.
Acest lucru poate fi realizat fie prin servirea unei garnituri mai generoase de legume, fie prin încorporarea lor în preparate, de exemplu, răzuind morcovi sau dovlecei în sosuri.
Studiile arată că oamenii tind să consume aproximativ același volum de mâncare, astfel că modificarea raportului dintre carne și legume determină automat un consum mai mare de legume.
Creșterea cu 50% a cantității de fructe și legume din farfuria copilului determină și o creștere a consumului acestora.
Alte cercetări au demonstrat că preșcolarii consumă mai multe legume și mai puține alimente nesănătoase atunci când au posibilitatea de a alege dintre mai multe tipuri de legume la aceeași masă.
4. Schimbați modul în care arată legumele
Copiii aleg de regulă alimentele care li se par cele mai atractive și familiare. Prin urmare, modul în care le sunt prezentate legumele poate crește interesul pentru acestea.
Studiile arată că cei mici sunt mai dispuși să guste alimente noi sau să mănânce mai multe legume atunci când acestea sunt aranjate artistic în farfurie sau tăiate în forme atractive, precum fluturi, flori sau ursuleți.
De asemenea, atunci când gustările sănătoase sunt vizibile și ușor accesibile, consumul lor crește.
Copiii cu vârste între 10 și 13 ani au ales și au consumat mai multe legume atunci când acestea erau prezentate împreună într-un singur recipient, în porții individuale, comparativ cu situația în care erau așezate pe farfurii separate.
Preșcolarii au consumat cu 36% mai multe legume atunci când acestea erau servite pe farfurii compartimentate.
5. Luați masa împreună
Alimentația părinților influențează în mod direct obiceiurile alimentare ale copiilor.
Dacă părinții consumă frecvent gustări nesănătoase, fast-food sau sar peste micul dejun, copiii tind să adopte aceleași comportamente.
Un studiu desfășurat în Noua Zeelandă a arătat că acei copii ai căror părinți aveau o alimentație sănătoasă consumau mai puține prăjituri, ciocolată și gustări sărate.
În mod similar, copiii ai căror părinți oferă constant un exemplu pozitiv prin propriul comportament alimentar consumă mai multe fructe și legume.
Luarea mesei împreună de cel puțin trei ori pe săptămână este asociată cu o greutate corporală mai sănătoasă, obiceiuri alimentare mai bune și o probabilitate mai mare ca cei mici să aleagă alimente sănătoase.
Un studiu desfășurat pe termen lung a arătat, de asemenea, că persoanele care au luat frecvent masa în familie au avut o condiție fizică mai bună și au consumat mai puține băuturi răcoritoare îndulcite.
6. Faceți din mâncare o experiență plăcută
Relația pe care o dezvoltăm cu mâncarea influențează profund ceea ce alegem să consumăm.
Cercetătorii avertizează că presiunea exercitată asupra copiilor pentru a mânca anumite alimente poate reduce plăcerea de a mânca și poate favoriza obiceiuri alimentare nesănătoase.
La fel, recompensarea copiilor cu dulciuri sau alimente bogate în grăsimi și zahăr poate crește preferința pentru acestea.
În schimb, un studiu arată că simplul fapt de a-i lăsa pe copii să se joace cu alimentele poate reduce neofobia alimentară.
Cercetătorii i-au încurajat pe copii să atingă, să miroasă și să observe cu atenție ingrediente precum sfecla roșie, năutul sau varza chinezească, fără a exista presiunea de a le gusta.
În timp, copiii au devenit mai deschiși către aceste alimente și au fost mai dispuși să le încerce.
Implicarea lor în pregătirea mâncării a avut același efect pozitiv.
C.S.
