Aplicațiile și site-urile care reproduc experiența cumpărăturilor online sau a comenzilor de mâncare, fără ca utilizatorii să primească vreodată produsele comandate, devin tot mai populare. Milioane de oameni le folosesc pentru satisfacția psihologică oferită de procesul de alegere și comandă, explică specialiștii. Dar, chiar dacă la prima vedere pot părea o distracție nevinovată, aceste aplicații pot avea și efecte nedorite.
Utilizatorii știu de la început că mâncarea sau hainele comandate nu vor ajunge niciodată. Totul se reduce la obținerea unei doze de dopamină, fără ca bugetul personal să aibă de suferit, deoarece majoritatea acestor aplicații sunt gratuite.
Costul utilizării lor poate veni însă sub alte forme, de la influențarea obiceiurilor de consum până la utilizarea datelor personale în scopuri publicitare, scrie Gary Mortimer, profesor de marketing și comportamentul consumatorului la Universitatea de Tehnologie din Queensland, în The Conversation.
FoodNeverComes, care imită un serviciu de livrare a mâncării, este un exemplu de așa-numită „aplicație a dopaminei”. Dezvoltatorii spun că, până în prezent, a „satisfăcut” aproape un milion de pofte.
Pe același principiu funcționează și Dopamine Shop, un magazin online fictiv. Utilizatorii pot adăuga în coșul de cumpărături produse precum o „piatră de companie” de 99 de cenți ori o „lună” evaluată la 99 de milioane de dolari. Și FoodNeverComes, și Dopamine Shop sunt finanțate din publicitate.
Fenomenul a apărut în Coreea de Sud, dar faptul că Dopamine Shop este deținut de o companie din SUA sugerează că începe să se răspândească la nivel global.
De ce această experiență este atât de plăcută?
”Dopamina este atât un neurotransmițător puternic, cât și un neuromodulator, având rolul de a transmite semnale chimice și de a produce modificări în activitatea creierului. Ea îndeplinește numeroase funcții importante, printre care motivarea oamenilor să își atingă obiectivele și ajutarea creierului să învețe ce acțiuni conduc la rezultate benefice”, explică autorul. Prin intermediul acestor noi platforme, utilizatorii experimentează anticiparea, alegerea și confirmarea.
Efecte negative posibile
Fiind un fenomen recent, nu există încă cercetări specifice care să arate în ce măsură astfel de aplicații și site-uri pot funcționa ca un „comportament de intrare” (gateway behaviour), adică un comportament inițial care crește probabilitatea adoptării unor comportamente similare în viitor, precizează autorul.
Totuși, cercetările din domeniul jocurilor de noroc și al jocurilor video sugerează că astfel de experiențe simulate pot influența comportamentul ulterior, mai ales când includ elemente de gamificare. De exemplu, un studiu din 2014 a arătat că 26% dintre persoanele care jucau jocuri de tip „social casino”, fără să fi pariat vreodată bani reali, au început să joace online pe bani în decurs de șase luni. Alte studii, publicate în 2016 și 2018, au ajuns la concluzii similare, indicând că jocurile simulate pot crește probabilitatea participării ulterioare la jocuri de noroc pe bani reali.
În plus, cum, de regulă, nimic nu este cu adevărat gratuit, datele utilizatorilor pot fi folosite de companiile de marketing pentru reclame personalizate. Cu alte cuvinte, alegerile făcute într-o aplicație fictivă pot influența reclamele pe care le văd ulterior, afișându-le produse similare din magazine reale.
C.S.
Trump, față în față cu Zelenski și Netanyahu în întâlniri cu miză majoră
Cupa Mondială 2026: 6,8 milioane de spectatori au urmărit meciurile de pe cele 16 stadioane
Kelemen Hunor: Epoca minunilor s-a încheiat. Trebuie format un guvern de tranziție
Liderul Sanitas, după discuțiile de la Ministerul Sănătății: Puține concluzii bune, greva continuă. ”Cartea” este acum la partidele politice
