De ce cad adolescenții pradă adicțiilor. 10 motive pentru care experimentează drogurile și 5 semne ale dependenței de alcool

De ce cad adolescenții pradă adicțiilor. 10 motive pentru care experimentează drogurile și 5 semne ale dependenței de alcool
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum

Dependența de droguri și medicamente printre adolescenți și tineri este o problemă în creștere la nivel mondial, iar România nu este ferită de acest flagel. În cazul tinerilor cu vârsta de până la 18 ani, consmul ocazional sau constant este prezent la o vârstă din ce în ce mai fragedă. Astfel, potrivit unui raport al Agenției Naționale Antidrog din mai 2024, vârsta medie la care începe consumul de substanţe ilicite a ajuns la 13 ani! 

Din păcate, de multe ori de la consumul ocazional se ajunge la un consum regulat, iar apoi mai este doar un pas până la dependență, cu consecințe devastatoare asupra dezvoltării neuro-cognitive a adolescenților, dar și a integrității lor fizice. Un raport Salvați Copiii arată că în 85,4% din cazurile ajunse în 2021 la spitalele de urgență din România pentru consum de canabis era vorba despre tineri între 15 și 34 ani.

Drogurile, în special cele ușoare, mai ieftin de procurat și cu o trasabilitate mai mare au devenit extrem de populare în rândul adolescenților care nu ezită să le consume la festivaluri, concerte, întâlniri cu prietenii sau chiar la școală. Același raport Salvați Copiii mai arată că trei din 10 copii afirmă că ştiu pe cineva care a consumat substanţe psihoactive/droguri, ponderea crescând la patru din 10, în cazul adolescenţilor.

ADVERTISING

Psihologul Bogdan Stoian a identificat 10 MOTIVE care stau la baza dorinței adolescenților de a experimenta drogurile. Unele dintre motive sunt banale, în timp ce altele nu au un substrat anume ci, pur și simplu, tinerii apelează la substanțele interzise din plictiseală sau teribilism. 

1. Moda: pentru că toată lumea o face

Adolescenții și tinerii sunt adesea influențați de presiunea grupului și de dorința de a se conforma normelor sociale. Consumul de droguri devine astfel un mijloc de a se integra și de a obține acceptarea din partea prietenilor, oferindu-le un sentiment de apartenență.

2. Din curiozitate: să vad și eu cum e

Curiozitatea naturală a tinerilor îi determină să exploreze necunoscutul, inclusiv substanțele interzise. Dorința de a experimenta senzații noi și de a înțelege efectele acestor substanțe poate conduce la primele încercări, care pot evolua în dependență.

3. Ca să trăiesc o experiență nouă

Într-o societate în care adrenalina și activitățile extreme sunt la modă, consumul de droguri poate fi văzut ca o altă formă de a căuta senzații tari. Tinerii caută adesea experiențe unice și provocatoare, iar drogurile oferă o cale rapidă de a atinge acest scop.

ADVERTISING

4. Ca să scap de plictiseală și griji

Pentru mulți tineri, drogurile oferă o evadare temporară din rutina zilnică și problemele personale. Consumul de substanțe devine astfel o modalitate de a se distra și de a uita de grijile cotidiene, chiar dacă doar pentru o scurtă perioadă de timp.

5. Ca să umplu un "gol" în viața mea

Sentimentul de vid interior sau lipsa unui scop poate împinge tinerii să caute refugiu în consumul de droguri. La fel ca și mâncarea în cazul adicțiilor alimentare, drogurile pot deveni un mijloc de a umple acest gol emoțional și de a găsi o formă de satisfacție imediată.

6. Pentru a depăși traumele

Traumele psihologice, cum ar fi abuzurile sau pierderea unei persoane dragi, pot lăsa răni adânci în sufletul tinerilor. Consumul de droguri este adesea văzut ca o metodă de a amorți durerea și de a face față suferinței emoționale.

7. Pentru a mă face să mă simt mai bine emoțional

Tinerii recurg adesea la droguri pentru a-și îmbunătăți starea de spirit și pentru a combate sentimentele de tristețe, anxietate sau depresie. Drogurile pot oferi o senzație temporară de euforie și bunăstare, făcându-i să se simtă mai bine pe moment.

ADVERTISING

8. Pentru a crește energia psihică și fizică

Într-o lume agitată și solicitantă, tinerii simt presiunea de a performa la nivel înalt în toate aspectele vieții lor. Drogurile stimulante devin astfel o soluție rapidă pentru a-și crește nivelul de energie și pentru a face față cerințelor zilnice.

9. Ca să îmi cresc respectul de sine

Pentru mulți tineri, consumul de droguri poate fi perceput ca un mijloc de a câștiga încredere în sine și de a se simți mai puternici sau mai atrăgători. Această iluzie temporară de auto-îmbunătățire poate duce rapid la dependență, pe măsură ce nevoia de a menține acea stare devine tot mai puternică.

10. Pentru că sunt disponibile peste tot

Accesibilitatea ridicată a drogurilor și medicamentelor reprezintă un alt factor major care contribuie la consumul în rândul tinerilor. Fie că sunt obținute de la prieteni, cumpărate online sau chiar luate din dulapul cu medicamente al familiei, disponibilitatea ușoară face ca tinerii să fie mai predispuși să experimenteze și să devină dependenți.

Bogdan-Stoian-2

Bogdan Stoian – psiholog 

“Conștientizarea și înțelegerea acestor motive sunt esențiale pentru a aborda problema dependenței de droguri în rândul tinerilor. Prin educație, sprijin și intervenții adecvate, putem contribui la prevenirea și reducerea acestei probleme grave. Primim frecvent în cabinet tineri sau adolescenţi care au căzut pradă acestui flagel și care speră că se pot vindeca prin intermediul sesiunilor de psihoterapie. Mulți dintre ei se simt pierduți, fără identitate, abandonați de grup, sunt anxioși și mereu în gardă. Procesul de vindecare este unul anevoios și de lungă durată, mai ales atunci când consumul s-a întins pe o perioadă lungă sau, Doamne ferește, s-a transformat în dependență. Cert este că majoritatea ar vrea cu orice preț să scape din această menghină și spun că nu vor să mai consume vreodată. Nu toți reușesc să stea departe, însă...”

Există și anumite trăsături de personalitate care pot conduce la consumul de droguri:

- indivizii imaturi emoțional, care au ca mecanism de coping adicțiile 

- cei lipsiți de responsabilitate, autonomie, inițiativă, care nu au obiective pe termen lung

- cei cu toleranță scăzută la frustrare 

În acest moment nu există o cifră oficială a numărului de adolescenți consumatori de droguri din România, însă datele coroborate ale Poliției Române arată că peste 16% din adolescenți (peste 350.000 de persoane cu vârsta între 10-19 ani) au consumat măcar o dată substanțe interzise, iar 1,2 milioane de tineri (între 15 și 29 de ani) consumă droguri ocazional!

Din păcate, nu doar drogurile reprezintă o amenințare pentru generația tânără, ci și alcoolul. Raportul Salvați Copiii arată că 3 din 10 copii chestionați spun că au consumat alcool în ultima săptămână. La fel ca în cazul substanțelor psihoactive, dependența se poate instala foarte repede, la o vârstă fragedă. Bogdan Stoian a identificat 5 ETAPE al dependenței de alcool. 

Iată care sunt acestea: 

Etapa 1 – PREALCOOLICĂ: beau ca să mă relaxez, cu intenția de a crește cantitatea ingerată

Etapa 2 – PRODORMALĂ: consumul de alcool în secret, gândire orientată spre consum și apariția sentimentelor de vinovăție legate de consum

Etapa 3 – CONSUMUL PRIN CONSTRÂNGERE: simt nevoia de alcool, pierderea controlului, cantitate mare ingerată, în relațiile sociale apar accese de furie și gelozie, preocuparea pentru asigurarea de cantității suficente, băutul de dimineață

Etapa 4 – FAZA CRONICĂ: deteriorarea personalității, tulburări cognitive, individul bea în medii sociale inferioare, pierdera toleranței la alcool, stare de anxietate și colaps

Etapa 5 – DEPENDENȚA: simte că nu mai poate trăi fără alcool, simte nevoia să bea constant, nu mai are simțul realității, colaps aproape total

Consecințele fizice sunt firești: gastrită, ulcer, ficat gras, ciroză hepatică, impotență, modificări de caracter sau scăderea performanțelor intelectuale sunt doar câteva dintre ele. Din păcate, în unele cazuri, consumul de droguri sau excesul de alcool pot fi fatale. 

Bogdan Stoian este psiholog clinician, absolvent al Facultății de Psihologie, dublu masterand în Psihologie Clinică și Tehnici de Comunicare și Influență Socială.