Demisia intempestivă de luni seara a lui Ludovic Orban din funcția de premier a luat prin surprindere multă lume și a ridicat și numeroase semne de întrebare.
În acest moment, România e condusă de un guvern interimar, cu puteri limitate, ceea ce poate pune unele probleme, în condițiile evoluției pandemiei, a problemelor economice cu care ne confruntăm, situații care pot necesita intervenții rapide din partea Executivului.
Așadar, mulți s-au întrebat cine și de ce a ales să pună țară în această situație. Singura explicație a venit de la Ludovic Orban, care a spus că el a ales să își dea demisia din funcția de premier, gest prin care vrea să arate că nu se cramponează de funcție, că pune interesul României pe primul loc și că lasă cale liberă pentru negocierile pentru formarea viitorului guvern.
Orban a precizat însă că nu va pleca din fruntea PNL și că se va implica activ în aceste negocieri.
Întrebat punctual marţi dacă i s-a cerut demisia din funcţia de premier, Ludovic Orban a negat.
"Demisia se dă din decizie personală. E o decizie personală", a subliniat ex-premierul.
Întrebat dacă a luat hotărârea înainte să se ducă la Palatul Cotroceni, Orban a răspuns afirmativ: ”Cu siguranță. Când am văzut rezultatele votului”.
Fostul premier nu a fost însă întrebat şi dacă cineva i-a cerut demisia din fruntea PNL.
Două funcții, o demisie
Mai multe surse apropiate negocierilor, consultate de SpotMedia.ro, susțin că demisia din fruntea Guvernului anunțată de Orban este mai degrabă un gest de frondă față de președintele Klaus Iohannis.
Mai precis, susțin sursele citate, lui Ludovic Orban i s-ar fi cerut demisia din funcția de președinte al PNL, ca urmare a rezultatului foarte slab obținut de partid la alegerile parlamentare din 6 decembrie.
Ludovic Orban, însă, a ales să își dea demisia din fruntea Guvernului, pentru a păstra în schimb o poziție-cheie în cadrul negocierilor pentru formarea viitoarei coaliții de guvernare, respectiv pentru a conduce aceste negocieri.
Mize mari în negocieri și țapi ispășitori
Decizia intempestivă luată de fostul premier Orban creează însă probleme pentru Guvern, condus acum de un premier interimar, ministrul Apărării, Nicolae Ciucă.
Mai exact, guvernul interimar nu mai are dreptul să emită ordonanțe de urgență deși, în anumite zone, este vitală emiterea unor OUG până la finele anului.
De exemplu, la Finanțe, este necesar să fie emisă o ordonanță de urgență pentru prorogarea unor majorări salariale.
Sursele politice consultate de SpotMedia.ro mai spun că, în acest fel, Ludovic Orban are la îndemână și un instrument puternic prin care să pună presiune în cadrul negocierilor pentru formarea noii coaliții de guvernare.
Mai exact, astfel ar putea să acuze USR-PLUS că din cauza pretențiilor emise de reprezentanții formațiunii nu există un guvern apt să emită aceste ordonanțe vitale.
Ce urmează
Până vom avea un guvern deplin istoria recentă ne arată că poate dura de la săptămâni, la luni bune.
Și situația actuală ar putea să ne ducă mai degrabă înspre a doua limită de timp, având în vedere că nici nu avem încă rezultate finale validate, dar și configurația rezultată după alegerile cu una dintre cele mai mici prezențe.
Discuțiile încep încă de pe acum. Astăzi conducerea PNL s-a reunit pentru a pregăti strategia și surse liberale au transmis că o întâlnire pe acest subiect va avea loc spre seară și cu președintele Iohannis.
Între timp, în spațiul public sunt lansate nume de posibili premieri, dar și informații despre ce discuții se poartă în culise. De exemplu, de la UDMR s-a anunțat că Kelemen Hunor a vorbit la telefon cu Klaus Iohannis, iar cei de la AUR susțin că deja au fost contactați atât de PNL, cât și de PSD.
