De ce n-au mers tinerii la vot la alegerile parlamentare? Motivele și soluțiile

De ce n-au mers tinerii la vot la alegerile parlamentare? Motivele și soluțiile

Consiliul Tineretului din România (CTR) încearcă să explice de ce tinerii nu au votat în număr mai mare la alegerile parlamentare din 6 decembrie.

În primul rând, CTR subliniază că ”singura categorie de vârstă a cărei prezență la urne a înregistrat o creștere în ponderea totală față de alegerile parlamentare din 2016 a fost cea a populației cu vârsta cuprinsă între 18-24 de ani, în contextul alegerilor cu una dintre cele mai scăzute rate ale prezenței generale la vot din istoria democratică a României”.

2021 vine cu discounturi de până la 50% la principalele categorii de produse și servicii de care afacerea ta are nevoie. Obține oferta AICI!

De asemenea, Consiliul arată că tinerii se simt din ce în ce mai puțin reprezentați, ”figurile politice nefiind prezente în mediile lor de socializare și având adesea o agendă paralelă cu dorințele lor”.

”Dar dincolo de numere, date, dincolo de rezultatul alegerilor și mai departe de statistici sunt de fapt povești nespuse, persoane reale care nici de această dată nu s-au făcut auzite. Ne lipsesc 74.61% din tineri, unde sunt cei 2.857.732 de milioane? Ne lipsesc 68.16% din români, unde sunt cei 10.693.130 milioane? ”, se arată într-un comunicat remis de CTR.

Câteva lecții date de cetățeni liderilor politici la alegerile parlamentare

Posibilități reduse de votare

Între altele, organizația notează că alegerile parlamentare au un caracter impersonal față de alte alegeri. Totodată, posibilitățile de votare sunt mai reduse, în condițiile în care alegătorii trebuie să meargă în județul de reședință.

Alegerile parlamentare diferă față de alegerile prezidențiale și locale prin caracterul lor impersonal, acestea din urmă oferind opțiuni nominale electoratului în locul entităților politice de tip partizan. Astfel, uneori alegătorii se pot asocia mai ușor cu o figură personală, cunoscută, decât cu o ideologie.

De asemenea, în cazul Alegerilor Parlamentare cetățenii își pot exercita dreptul de vot doar în județul de reședință sau domiciliu, alegătorul participând la desemnarea reprezentanților comunității din care face parte în Parlamentul României, spre deosebire de Alegerile Prezidențiale sau Alegerile Europarlamentare în cazul cărora cetățenii se pot prezenta la urne în orice altă localitate, votând pe listele suplimentare. În acest sens, posibilitățile mai reduse de exercitare a votului, dar și specificul votului „de listă” determină, în general un procent mai mic de participare la vot.

Liderii AUR: Cine sunt, ce au făcut până acum și cum îşi câștigă banii

Apoi, CTR amintește că în timpul pandemiei și în alte țări s-au ținut diverse scrutine. Diferența față de România este însă că autoritățile locale de la noi nu au introdus posibilități noi de a vota…

Iată exemplelele date de Consiliul Tineretului din România:

Coreea de Sud

La alegerile parlamentare din Coreea de Sud, oficialii au organizat un sistem special de vot pentru cetățenii aflați în auto-izolare din cauza pandemiei.

Aceștia au primit un mesaj oficial de la Guvern pe telefon cu scopul de a afla dacă își doresc să participe la alegeri. Ulterior, au fost amenajate centre de vot, după terminarea alegerilor. Prezența la vot a crescut cu 8% față de alegerile precedente. 

AUR a obținut peste 50% din voturi într-o localitate din Alba. La locale, câștiga primăria

SUA

În mai multe state americane, votul pentru alegerile prezidențiale s-a desfășurat prin corespondență, cât și la centre de votare.

În ciuda pandemiei, prezența la vot a crescut semnificativ față de alegerile trecute.

PSD n-a câștigat alegerile. Are doar un avantaj aritmetic

În Australia – vot prin telefon

Australienii au avut alegeri locale în Queensland pe 29 martie 2020, folosind mai multe metode de vot, printre care votul telefonic pentru cetățenii aflați în situații de risc (19.000 de persoane s-au înscris) și votul prin corespondență. 

Tinerii nu sunt o prioritate pentru decidenți

Totodată, CTR subliniază că tinerii nu se simt reprezentați!

”Dincolo de contextul pandemic, însoțit de provocările sale directe asupra procesului electoral, dincolo de limitările fizice sau de eventualele carențe în cultura civică, tinerii, în fond,  nu se simt reprezentanți. 

Atât timp cât nu sunt luate măsuri convingătoare pentru adresarea problemelor tinerilor, cât timp nu se simte în mod concret preocuparea autorităților pentru această categorie, iar individul nu simte o îmbunătățire în situația sa de zi cu zi, imboldul spre a vota se stinge, opțiunile politice putând părea asemănătoare până la identificare. 

Partidele-sectă, Elitele de pe margine şi Poporul abstract. Ţara pe care credeam că ne-o cunoaștem

Este necesar ca tinerii să fie o prioritate pentru decidenți, parteneri de durată, nu doar ocazionali interlocutori, iar pentru a (re)dobândi încrederea acestui segment în democrație, în mod general, și în utilitatea votului, în mod particular, sunt necesare dovezi concludente ale preocupării decidenților față de sector”, potrivit comunicatului.

Soluții

În ce privește soluțiile, Consiliul arată că sunt necesare campanii de informare mai ample, atât online, cât și offline.

Alt impediment a fost și obținerea vizei de flotant, astfel că o altă soluție ar fi scurtarea acestui proces.

De ce AUR și nu Ponta. Între poporul pesedist, țara de afară și Guvernul prezidențial

Pe lângă componenta morală, alte impedimente au constat, mai ales în contextul special provocat de pandemia de coronavirus, în imposibilitatea tinerilor stabiliți de facto în alte comunități de a-și obține viza de flotant în timp util sau se deplasa în județele de domiciliu pentru a putea vota, fie având cazuri de persoane infectate în familie, fie temându-se de o eventuală deplasare, situații care, în lipsa altor opțiuni precum cea a votului prin corespondență la nivel intern, au determinat  sacrificarea exercitării dreptului lor fundamental. Astfel, deși procesul de obținere a vizei de flotant oferă posibilitatea proprietarului să își îndeplinească o parte din obligații și în format online, chiar și în contextul pandemiei, deplasări fizice și așteptare de lungă durată au fost necesare din partea locatarului. Scurtarea proceselor și facilitarea acestora, dar și posibilitatea de a dovedi rezidența în alte moduri, ar fi oportune în viitor. 

Rezultate alegeri parlamentare 2020: AUR crește, PMP tot nu trece pragul. Cum arată harta politică a României

Votul electronic

În fine, și votul electronic este evocat ca o posibilă soluție. În plus, ar fi utilă și prelungirea scrutinului la 2 sau 3 zile.

Deși o măsură ce poate părea intuitivă și o evidentă metodă de impulsionare a populației de a vota, mai ales în contextul generalizării utilizării mijloacelor tehnologice în ultima perioadă, votul electronic este un deziderat, care însă nu poate fi atins facil, fiind greu de întrunit cele două coordonate ale exercitării democratice a acestui drept – anonimitatea și garantarea libertății votului. La acest moment, singura țară europeană care practică votul electronic ca o alternativă a votului fizic este Estonia.

Altă modalitate de impulsionare a mersului la vot este reprezentată de prelungirea scrutinelor de la o zi la două sau trei zile atât pentru fluidizarea desfășurării acestora cât și pentru oferirea de timp suplimentar. 

Românii au fost chemați la urne, duminică, pentru a-și alege senatorii și deputații.

Iată cum a decurs votul în țară. Vezi cele mai importante momente și declarații

Vezi și cum s-a desfășurat procesul electoral în diaspora

Potrivit datelor de la BEC, PSD se află detaşat pe primul loc, urmat de PNL și USR-PLUS.

Citește mai multe despre alegerile din 6 decembrie: