Ne omoară căldura, vara, în București! Și nu e o figură de stil. Capitala noastră are cea mai mare rată a mortalității asociată cu căldura dintre toate orașele Europei Centrale și de Est, scriu autorii studiului „Bucureștiul sub caniculă”.
Asta deși temperatura medie nu e cea mai ridicată la noi, ci în alte 8 orașe europene: Atena, Madrid, Roma, Tirana, Skopje, Lisabona, Belgrad și Istanbul.
Suntem în această situație din 2 motive. Primul ține de schimbările climatice, pentru care suntem vinovați, la nivel local, doar în foarte mică măsură. Al doilea privește, însă, felul păgubos în care a fost administrat orașul.
Investițiile în lărgiri de bulevarde și pasaje subterane – menite, în special, să-i mulțumească pe șoferi – s-au făcut în defavoarea celor în spații verzi și reducerea poluării.
Cetățenii care s-au gândit că toate astea le vor crea disconfort au fost prea optimiști. E adevărat că unora lipsa arborilor sau aerul irespirabil dintre betoane ne face viața mai grea. Dar pe alții îi costă viața.
Cât de cald e acum și ce ne așteaptă, în anii care urmează, vă spunem astăzi, după ce am citit studiul „Bucureștiul sub caniculă” semnat de sociologul Irina Zamfirescu și climatologii Sorin Cheval și Alexandru Dumitrescu.
Temperaturile cresc, în continuu, în zonă Capitalei. Reiese clar din măsurătorile făcute, în ultimii peste 100 de ani, la stațiile meteorologice Băneasa și Filaret. Detalii, în graficul de mai jos, prezentat în studiu.
Din aceeași figură se poate vedea și că, în mod constant, la Filaret – stație meteo care se află în oraș, în Parcul Carol – temperaturile sunt mai mari decât cele de la stația Băneasa, care se află lângă oraș.
La lansarea studiului „Bucureștiul sub caniculă”, profesorul Sorin Cheval a explicat cum se formează insulele de căldură, în București.
Este vorba despre zone acoperite cu beton, bitum sau asfalt, unde vegetația e puțină, iar activitatea umană intensă.
În aceste locuri – care sunt, de regulă, în zonele centrale ale orașului - temperatura poate urca și cu 5-6 grade, față de alte locuri din oraș. Așa se ajunge acolo la temperaturi medii ale suprafeței și aerului de până la 40 grade Celsius, în luna iulie, în condițiile în care în marile parcuri se înregistrează doar 25-28 grade Celsius.
Cel mai răcoare e pe luciurile de apă (cum ar fi pe lacuri ca Herăstrău sau Tineretului) și în preajma lor.
Ce urmează? Iată ce spun autorii studiului.
„Temperatura medie anuală a crescut considerabil anul trecut și în primele decenii ale secolului al XXI-lea. La începutul secolului XX, mediile anuale se situau în jurul valorilor de 10-12 grade Celsius. Iar după anul 2000, au trecut în fiecare zi peste 12 grade Celsius, depășind chiar 14 grade Celsius.
(...) Temperatura medie anuală va continua să crească până la finalul secolului, atât în scenariul moderat, cât și în scenariul pesimist.
(...) Zilele tropicale, cele în care temperatura aerului depășește valoarea de 30°C, sunt tot mai frecvente în capitală, iar tendința este de creștere și mai mare în următoarele decenii”, se arată în studiu.
În scenariul optimist, în perioada 2041-2060, vom ajunge să avem 23 de zile tropicale pe an. În cel pesimist, vor fi 30 de astfel de zile. Iar pentru perioada 2081 -2100, numărul de zile tropicale va crește cu 26% în scenariul optimist. Și cu 80%, în cel pesimist.
În acest ultim caz, peste circa jumătate de secol, în aproape 2 dintre cele 3 luni de vară vom avea temperaturi tropicale.
Pe scurt: va fi din ce în ce mai cald. Întrebarea este: ce facem ca să ne apărăm de căldură?
Soluții sunt. Când le vom vedea și la București?
Studiul menționează mai multe soluții găsite de primării de orașe din străinătate, în lupta cu canicula. Iată câteva, citate în studiu:
- „Sevilia din Spania implementează politica umbrei pentru a răcori suprafețele. În cadrul programului, autoritățile au țintă să planteze 5.000 de copaci pe an pentru a proteja orașul. Alături de această măsură, autoritățile au decis utilizarea unor materiale de construcții care să respingă căldura”.
- „Paris implementează insule de răcoare, adică spații în care cetățenii se pot adăposti pe durata valurilor de caniculă. Aceste spații iau forma unor mici grădini ce pot fi mutate, curți de instituții de învățământ (municipalitatea finanțează scoaterea betonului și reînverzirea spațiilor), ștranduri publice, clădiri monumentale istorice în care temperaturile sunt mai scăzute (muzee, biserici etc). Accesul în aceste spații, pe perioadele de căldură extremă, este gratuit”
- „Rotterdam implementează politica Rotterdam Rooftop Walk (Esplanada pietonală de pe acoperișuri), prin care acoperișurile clădirilor sunt transformate în acoperișuri verzi și sunt interconectate cu pasarele pietonale. Aceasta este, conform inițiatorilor, și o politică socială, fiind vizate prioritar clădirile din zonele defavorizate, unde gospodăriile nu au aer condiționat și, deci, suferă mai tare de efectele încălzirii climatice”
- „Medellin din Columbia implementează încă din 2017 coridoare verzi prin oraș. Sunt identificate trasee pietonale care sunt complet protejate de căldură prin înverzire (copaci, lărgirea alveolelor cu iarbă). Politica vizează protejarea sănătății pietonilor, încurajarea utilizării transportului alternativ, dar ajută și la creșterea capacității orașului de a absorbi dioxidul de carbon”.
Primăria Municipiului București nu are adoptată o strategie pentru schimbări climatice, la acest moment. Documente strategice sunt, dar implementarea lor întârzie până când ele trebuie modificate ca să mai poată fi utile.
Spre exemplu, o variantă utilizabilă a Registrului Verde încă nu s-a adoptat. Iar Planul Integrat de Calitatea Aerului (PICA) a fost adoptat de Consiliul General în 2018, cu o valabilitate de 4 ani. De la expirarea documentului strategic, în 2022, au mai trecut încă 3. Și abia în 2025 a înregistrat PMB un contract ca să-l refacă, mai arată autorii studiului.
Multe inițiative de mediu încep în zona ONG-urilor, cum ar fi Asociația Parcului Natural Văcărești (ANPV) care nu s-a mulțumit să aibă grijă de perimetrul Deltei Văcărești, ci caută mereu noi zone care pot deveni parcuri naturale. Și face demersuri pentru a obține acest statut pentru respectivele zone verzi.
În unele dintre aceste demersuri devin partenere și primăriile din Capitală. În altele, încă nu.
Soluții sunt. Spre exemplu, Asociația Ecopolis, „propune ca soluție înverzirea curților instituțiilor publice din Municipiul București (în special curțile școlilor), care, în acest moment, sunt mai degrabă betonate și sunt folosite ca locuri de parcare.
Creșterea spațiilor verzi ar conduce la creșterea capacității solului de a prelua din aceste ape și, deci, ar diminua riscul de inundare a unor zone”, se arată în studiul citat.
- Căldura extremă este viitorul nostru, iar orașele trebuie să se adapteze - The Guardian
- Soluția simplă prin care orașele pot scăpa de efectul "insulei de căldură" din zilele caniculare
Din păcate, multe soluții bune rămân mult timp doar pe hârtie.
Sociologul Irina Zamfirescu - activist pentru drepturile omului la ActiveWatch - a remarcat că administrațiile Capitalei nu reușesc să vadă lucrurile din punctul de vedere al cetățeanului. De aceea, modernizează stații de transport în comun fără să se gândească la faptul că ele nu pot fi folosite vara (din cauza efectului de seră pe care îl creează sticla cu care sunt învelite - n.red.).
Sau - deși plantează arbori - nu gândește culoare de umbră, care să-i ajute pe cetățeni să nu mai fie nevoiți să parcurgă distanțe însemnate prin oraș, în plin soare.
„În opinia experților, în acest moment, la nivelul Municipiului București nu există expertiza necesară pentru soluții centrate pe natură.
Lipsa resurselor umane de pe teren, dar și lipsa expertizei din primării ar fi principalele impedimente în acest sens. În acest moment, la nivelul Primăriei Municipiului București există o slabă atenție acordată spațiilor verzi, chiar și la nivelul menținerii actualelor standarde.
Un exemplu ar fi o campanie a Grupului de Inițiativă Civică Parcul Izvor, care se străduiește de doi ani de zile să obțină replantarea a 302 arbori în Parcul Izvor și Parcul Floreasca. Aceștia erau arbori plantați în compensare (adică arbori plantați în urma defrișărilor din oraș), care s-au uscat în proporție de 100% într-un an de zile.
Pe de altă parte, în 2022, printr-un proiect de bugetare participativă, PMB a replantat copacii din alveolele goale de pe Bulevardul Elisabeta. În ciuda faptului că discutăm despre spații centrale care necesitau replantări, PMB nu s-a mobilizat decât după ce o organizație a depus un proiect în acest sens. Aceste două exemple sunt într-o oarecare măsură simptomatice pentru preocuparea Primăriei Municipiului București pentru spațiile verzi”, transmit autorii studiului.
Primăriile de sector au diverse proiecte pentru creșterea calității spațiilor verzi. Doar că - de multe ori - nu reușesc să se coordoneze cu PMB.
Oamenii vulnerabili suferă mai mult
Sociologul Irina Zamfirescu a descris pe larg, în raport, modul în care persoanele vulnerabile - adică acelea cu venituri mici și care locuiesc în condiții precare - suferă mai mult din cauza caniculei.
Nu au unde să se răcorească. Dacă intră în lacurile din parcuri, iau amenzi. Din mall-uri sunt dați afară. Dacă n-au frigider, trebuie să se descurce cu hrana de la o zi la alta, din cauză că n-au cum să o păstreze fără să se altereze. Apă rece găsesc doar dacă-și cumpără.
În plus, acești oameni care câștigă exact atât cât să nu facă foamea sunt obligați să lucreze și pe caniculă, indiferent cât de grea este munca pe care o fac. Nu din cauză că patronii nu i-ar înțelege. Îi înțeleg și chiar le permit să își ia zile libere. Doar că liberele sunt fără plată. Iar ei nu își permit zile în care să nu câștige niciun ban. În aceeași situație sunt mulți dintre livratorii de mâncare din București.
Ce-i de făcut
Autorii studiului menționează și o serie de recomandări.
Pentru primării:
- interes real și acțiuni concrete bazate pe date științifice pentru limitarea efectelor modificărilor climatice. Nu mai vorbim aici doar o problemă de mediu, ci una de sănătate publică
- pregătirea unor oameni și înființarea unor departamente pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice
- implementarea de proiecte verzi pilot, după modelul Parisului, Sevilliei, Rotherdamului etc.
- renaturalizarea zonelor impermeabile și utilizarea suprafețelor de apă din oraș pe post de culoare de răcorire
- schimbarea modului de a gândi spațiile verzi, care nu sunt doar pentru recreere, ci au și rol în sănătatea publică
- adaptarea infrastructurii urbane la condiții de caniculă (spre exemplu, a stațiilor STB) și crearea de culoare de umbră
- extinderea rețelei de cișmele (ca să le asigure acces la apă potabilă persoanelor vulnerabile) și monitorizarea condițiilor de muncă, astfel încât persoanele vulnerabile să nu fie expuse unor riscuri inutile, pe timp de caniculă
- eficientizarea clădirilor existente și construirea de clădiri NZEB, cu consum mic de energie
Mai jos găsiți studiul integral: