Marile parcuri din București nu mai sunt sigure. De la începutul acestui an, s-au incendiat locuri de joacă, arbori și toalete publice mobile. S-au vandalizat clădiri, s-au rupt bănci și coșuri de gunoi.
Au apărut indivizi puși pe scandal și distrugere. Și tineri care – în lipsa oricărui control în parcuri – au început să accelereze cu scuterele electrice, pe aleile înguste, pietonale.
Când vom scăpa de toate astea nu e foarte clar, în acest moment. După ce s-a chinuit vreo 3 ani la rând, Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB) din cadrul PMB a reușit, în sfârșit, să ducă la bun sfârșit o licitație pentru paza parcurilor.
Doar că acum nu mai sunt bani pentru pază. Așa că, momentan, tot efortul APLAB din ultimii ani nu ajută pe nimeni la nimic.
Administratorul public al Capitalei, Lucian Judele (USR), susține că există o soluție. Și că va încerca să o aplice.
Cetățenii trag semnalul de alarmă: pericole în parcuri!
Cetățenii din mai multe grupuri civice trag un semnal de alarmă asupra pericolelor apărute în mai multe mari parcuri din Capitală. Cetățenii au inițiat și o petiție numită „Vrem parcuri sigure”, pe care o puteți citi și semna AICI.
Detalii ne-a oferit activistul comunitar Alexandru Oprița.
„Episoadele de vandalizare în ultimul an au fost multiple. Spre exemplu, am avut o situație cu un frasin incendiat, în Cișmigiu.
În parcul Izvor s-au incendiat toalete publice.
În Parcul Tineretului, s-a dat foc și la toalete publice mobile, dar și la un loc de joacă reabilitat.
Mai multe monumente de for public sunt mâzgălite sistematic cu spray. Podul Mare din Cișmigiu – reabilitat în anii trecuți – a fost mâzgălit. Apoi, curățat și revopsit. Și acum deja e din nou mâzgălit. La fel, monumentele dintr-o bună parte din parc.
Tot în Cișmigiu, au început să apară episoade de agresivitate. Un grup de minori a atacat recent, cu un cuțit, un alt grup de minori. A venit poliția. Mai multe fete au agresat în parc ...
Revenind la Parcul Tineretului, am amplasat - împreună cu cei de la Parcul Natural Delta Văcărești – o insulă plutitoare pentru cuibărirea chirelor de baltă. Cineva a intrat în apă după ea, a scos-o (într-un fel de ritual bizar și gălăgios – n.red.) și a aruncat-o pe mal”, ne-a spus Alexandru Oprița.
Cazurile sunt și în celelalte parcuri. Spre exemplu, în 2024, ALPAB a reabilitat și deschis două pavilioane expoflora, în Parcul Herăstrău.
Între timp, ambele au fost vandalizate. Clădirile au geamuri sparte și sunt mâzgălite cu graffitti. Nu arată ca și cum ar urma să mai fie deschise și în această vară.
În plus, pe aleile pietonale din jurul lacului au început să sprinteze tineri cu scutere electrice. Oamenii ieșiți la plimbare se feresc din calea lor. Dar puțini sunt cei care au curajul să le spună că locul unor astfel de vehicule nu e în parc.
În plus, sunt și șoferi care intră nestingheriți cu mașinile prin parc.
De ce au rămas parcurile de izbeliște
Marile parcuri ale Capitalei au rămas nepăzite încă din toamna lui 2020, când ALPAB a reziliat contractul cu fosta Companie Municipală de Pază și Securitate București (CMPSB) SA.
În 2021, ALPAB a lansat o licitație, la care s-au înscris mai multe firme cu acționari controversați. În urma contestațiilor depuse, ALPAB a anulat procedura.
A lansat o nouă licitație la finalul lunii iunie 2023. Și la aceasta s-au depus multiple contestații. Cu toate astea – după mai multe procese – ALPAB a reușit să ducă licitația la bun sfârșit și să atribuie contractele firmelor câștigătoare. Detalii, AICI.
Iată cine și ce parcuri ar urma să păzească:
Cine ar trebui să păzească parcurile Bucureștiului
PMB a împărțit paza parcurilor mari în 4 loturi, contractate pentru 2 ani.
Iată cum arată situația, în detaliu:
LOTUL 1: 24 posturi de pază, în Parcul Herăstrău, sediul ALPAB și o seră. 4 firme - adică Tetra Sistem Guard SRL, Akyle Security SRL, X Guard Security System SRL și Julien Protect SRL - pot primi până la 9.339.022 lei pentru pază.
LOTUL 2: 24 posturi de pază, în Parcurile Circului, Verdi, Bordei, Tei-Toboc + stăvilare (Cernica, Tei, Străulești, Floreasca, Mogoșoaia, Pantelimon, Herăstrău). 7 firme - adică Akyle Security SRL, Tetra System Guard SRL, X Guard Security, Julien Protect SRL, Blue Corp SRL, Senzor Guard Security SRL și Dragonstal Titan Guard SRL - pot primi pînă la 9.244.584 lei pentru pază.
LOTUL 3: 22 posturi de pază, în Parcurile Tineretului, Carol și la serele Bellu și Libertății. 8 firme - adică Akyle Security, Senzor Guard Security, BlueCorp Security, Tetra Sistem Guard, X Guard Security, Julien Protect SRL, Magic Star Security și Guard One SRL - pot primi până la 8.474.202 lei pentru pază.
LOTUL 4: 21 posturi de pază, în Parcurile Cișmigiu, Izvor, Unirii și zonele din fața TNB, Sălii Palatului, Ateneului și Stăvilarul Băneasa și baza ALPAB din Ghencea. 6 firme - adică Akyle Security, Tetra Sistem Guard, X Guard Security System SRL, Julien Protect, Dragonstal Titan Guard SRL și Guard One SRL - pot primi până la 8.285.855 lei pentru pază.
Unele dintre aceste firme au fost anterior implicate în controverse.
În total, ar fi nevoie de 35,3 milioane de lei pentru doi ani de pază a marilor parcuri.
Problema este că, la acest moment, ALPAB nu are niciun leu pentru a plăti aceste firme. Așa că tot ce poate face este să ceară Poliției Locale a Municipiului București (PLMB) să patruleze mai des prin marile parcuri.
Problema este că PLMB nu poate angaja oameni, momentan, din pricina restricțiilor bugetare. În aceste condiții, ca să patruleze cu mai multe echipaje în parcuri, ar trebui să lase descoperite alte zone. Oricum ar fi, polițiștii locali tot n-ar reuși să fie mereu peste tot unde e nevoie de ei.
Cum scăpăm de vandalism? Ne trebuie bani, dar și o nouă strategie
La solicitarea Spotmedia.ro, ALPAB a transmis că sumele necesare contractelor de pază nu au fost prevăzute în bugetul Primăriei Capitalei pentru anul în curs.
În aceste condiții, nu vom avea nici măcar paznici care să patruleze pe alei. Nici vorbă nu poate fi despre vreun proiect de instalare a unor sisteme de camere de monitorizare, pe care conducerea ALPAB și le dorește de aproape 3 ani, potrivit declarațiilor făcute în anul 2022 la solicitarea Spotmedia.ro. Detalii, AICI.
L-am întrebat pe administratorul public al PMB, Lucian Judele (USR), când am putea avea bani pentru pază, în parcuri.
„Situația este, într-adevăr, una complicată. De la an la an, bugetul ALPAB a tot scăzut. În acest an, spre exemplu, e cu 30% mai mic decât a fost în 2023.
Nu sunt bani pentru pază, la acest moment, este adevărat. Ceea ce voi face este să insist ca, la următoarea rectificare bugetară – care cel mai probabil va avea loc la toamnă – să avem bani pentru paza în parcuri.
Acei bani nu sunt ușor de găsit. Și e puțin probabil să ne ajungă să plătim paza în toate parcurile. Dar îmi doresc să reușim să asigurăm paza măcar în zonele unde este mai mare nevoie de ea”, a precizat Lucian Judele pentru Spotmedia.ro.
Alexandru Oprița atrage, însă, atenția asupra faptului că marile parcuri nu au nevoie, din nou, de paznici în vârstă, prost plătiți, incapabili și nemotivați să apere locurile care li se dau în grijă.
Petiția pe care au propus-o cetățenii prevede nu doar pază, ci și un sistem de monitorizare video a parcurilor, cu dispecerat, în care imaginile să fie analizate zilnic pentru a-i depista pe cei care vandalizează.
Două exemple din străinătate: cine păzește marile parcuri din Praga și Viena
La Praga, spre exemplu, de paza parcurilor se ocupă poliția locală.
Ajută - în parcurile mari din capitala Cehiei - rangerii (angajați civili, neînarmați, care patrulează ca să descurajeze vandalismul și agresivitatea. Și care cheamă poliția, la nevoie).
Iar în zonele verzi preferate de turiști, unde de regulă e foarte aglomerat, patrulează și organizează filtre și Poliția de Stat.
La Viena, de paza parcurilor se ocupă poliția. La Prater - unul dintre cele mai mari și mai frecventate parcuri din oraș - există chiar o secție de poliție. În plus, Direcția MA 42 - adică organismul din administrația locală a Vienei care se ocupă de gestionarea parcurilor - poate face așa numita „pază preventivă”. Adică angajații de la parcuri au uniforme cu semne distinctive și se afișează mereu în parc, pentru a descuraja vandalismul și comportamentul antisocial.
În capitala Austriei, nu doar paza, ci întreaga gestiune a spațiilor publice verzi se bazează pe hărți digitale și tehnologie, astfel încât acțiunile tuturor să poată fi jurnalizate. Iar cei care nu-și fac treaba și permit ca parcurile să se degradeze, să poată fi trași la răspundere.
Cine reușește să-și păzească parcuri, în București
La noi, primăriile de sector se descurcă mai bine decât Primăria Generală la paza parcurilor.
Spre exemplu, Primăria Sectorului 4 are contract cu firme care asigură paza non-stop, în parcurile pe care le gestionează (cum ar fi Lumea Copiilor, Tudor Arghezi etc). Iar în weekend și la evenimente, patrulează și poliția locală.
În Sectorul 3, paza IOR-ului (zona neretrocedată - n.red.) se face doar cu sistem de camere de monitorizare și intervenție a poliției locale, când e nevoie.
Sigur, toate acestea au un cost. Dar actele de vandalism sunt mai rare în parcurile primăriilor de sector decât în cele pe care PMB le gestionează prin ALPAB.
„Pe de o parte, parcurile de la primăriile de sector sunt, de regulă, mai puțin întinse. Iar primăriile de sector au mai mulți bani și reușesc să se ocupe de pază.
Rămâne problema marilor parcuri. Tocmai pentru că suprafața e mai mare au nevoie de pază. Și din cauză că PMB nu are bani, nu le-o asigură.
Dar noi vom continua să insistăm.
Știu că există două curente de gândire aici. Unii sunt de acord cu noi că e nevoie de pază în parcuri. Alții susțin că nu e nevoie.
Noi continuăm să credem că este nevoie de pază și continuăm să cerem PMB o atitudine proactivă.
Poate că există parcuri în Europa de Vest în care nu e nevoie de pază. Dar la noi – din exemplele despre care am discutat deja – se vede clar că problema e una de siguranță publică.
Noi nu avem nevoie de pază doar ca să ne asigurăm că nu aruncă lumea ambalaje pe jos. Avem nevoie de pază ca să oprim vandalismul și agresivitatea.
Mai putem avea o dezbatere pe tema: închidem sau nu parcurile, pe durata nopții. Dar și dacă le-am închide, tot trebui să le păzim, din cauză că unei persoane care vrea să facă rău nu i-ar fi deloc greu să sară gardul și să intre în parc”, a mai spus Alexandru Oprița.
Paza e pentru noi, cetățenii. Prioritate, nu moft
Concluzia: Fără pază și supraveghere, marile parcuri ale Capitalei riscă să devină zone de-a dreptul periculoase, în care distrugerile, agresivitatea și lipsa de respect pentru spațiul public devin normă. Nu ne-am dorit așa ceva!
Bucureștenii ar pierde nu doar unele dintre puținele locuri de recreere, ci și sentimentul că sunt în siguranță, în propriul oraș.
Ce putem face noi, cetățenii? Putem să fim civilizați și să-i încurajăm și pe ceilalți să fie. Putem atrage atenția celor care vandalizează că încalcă legea. Iar atunci când situația degenerează, să cerem ajutorul poliției.
Mai putem și să vorbim despre nevoia de pază în parcuri și să reamintim conducerii PMB, cât de des putem, că avem nevoie de asta. Și că ne-o dorim.