Șefa ALPAB vrea să schimbe fața marilor parcuri din București. Când vom vedea o diferență semnificativă Interviu video

Șefa ALPAB vrea să schimbe fața marilor parcuri din București. Când vom vedea o diferență semnificativă <span style="color:#ff0000;font-size:100%;">Interviu video</span>

Marile parcuri ale Capitalei au rămas în paragină și în această vară. Iarba s-a tuns cu mai mult simț de răspundere decât în anii trecuți, dar alte schimbări nu se văd.

Publicitate

Cișmigiul e, în continuare, plin de mizeria lăsată de păsări și de oameni. Parcul Unirii e prăfuit, iar cel de la Izvor se pârjolește la soare. Malurile din Herăstrău se prăbușesc în lac, iar în Tineretului principalul traseu de promenadă arată ca după război.

Locurile de joacă din parcuri rămân, în continuare, nesigure. Și cum nu există nici pază și nici camere de luat vederi, fiecare se comportă cum vrea, chiar dacă îi deranjează pe toți ceilalți.

Care sunt planurile pentru rezolvarea tuturor acestor probleme și când vom vedea, în sfârșit, o schimbare în bine, în marile parcuri ale Capitalei, ne-a spus noul director al Administrației Lacuri Parcuri și Agrement București (ALPAB), Corina Bega.

Publicitate

ALPAB gestionează cele mai multe dintre marile parcuri ale Capitalei. Printre ele: Cișmigiu, Herăstrău, Tineretului, Carol, Unirii, Izvor și parcul Circului.

Administrația întreține direct, cu proprii salariați, doar Cișmigiul. Pentru celelalte parcuri, dă comenzi de lucrări către două companii municipale: cea de Parcuri și Grădini și cea de Cimitire. Dar investițiile, tot ALPAB trebuie să le facă.

Aflați în continuare care sunt planurile de investiții ale directorului general Corina Bega, care a preluat conducerea ALPAB în urmă cu circa o lună.

Interviu cu directorul general ALPAB, Corina Bega

Când va fi curat în Cișmigiu. Până să înțelegem comportamentul ciorilor, le speriem cu lasere și cu fanfara (de la min 2:24):

„Cișmigiul arată rău, din multe puncte de vedere (...)

În urma câștigării acestui proiect pe bugetare participativă (un studiu care să stabilească de ce se adună în Cișmigiu ciorile care fac mizerie pe alei - n.red.), am făcut toate demersurile și am deschis un proiect în SEAP. Nu am primit nicio ofertă. Nu ne-am oprit acolo. Ne-am îndreptat și către Asociația Ornitologică. Am luat contact și cu mediul academic. Și chiar vrem să găsim un răspuns. (...)

Studiul va mai dura. Este un proiect pe care noi îl estimăm – așa cum a fost și bugetat – pentru 2 ani de zile. Din care cel puțin un an de zile (de la atribuirea contractului printr-o procedură de achiziție care încă nu s-a lansat – n.red.) va fi studiul comportamentului ciorilor, pentru ca apoi să se găsească soluția și să fie și implementată.

În paralel, căutăm soluții. Am constatat că la unul dintre punctele comerciale din zonă e o lumină, un fel de laser care se aprinde noaptea și în zona aia sunt mult mai puține ciori (...)

O altă inițiativă a fost să renovăm Foișorul, unde în urmă cu ani venea fanfara militară și cânta. Și cred că și fanfara militară, dacă ar cânta acolo, n-ar fi chiar pe placul ciorilor (....).

Lucrările de reparații la foișorul unde ar urma să cânte fanfara

Ne-am cumpărat instalații și spălăm aproape zilnic băncile și asfaltul, aleile. Facem tot ce ține de noi, dar ne dorim să găsim o soluție sustenabilă.

Bănci murdărite de păsări

Pentru că pot să vă spun cu certitudine că nici nu ne propunem, nici nu de dorim și nici nu e eficient ca, an de an, din luna mai până în luna noiembrie – să spălăm în fiecare zi băncile și aleile și să vină ciorile să le murdărească.

Soluția pentru revigorarea spațiilor verzi: Nu gazon englezesc, ci mixuri de plante care păstrează umiditatea în sol (de la min 8:51):

„Avem o colegă peisagist în organizație care a participat la cel mai mare eveniment dendrologic care s-a ținut în Olanda. (...) Cu ajutorul ei, intenționăm să găsim mixuri noi de plante (de plantat în parcuri - n.red.).

Se testează în mai multe zone din Europa așa ceva. Vorbim despre mixuri de plante de înălțime medie, care să țină umbră pământului, iar în perioada de secetă intensă să se păstreze umiditatea în sol.

Ne uităm, sigur, și la modalitățile de irigare pentru a aduce umiditate optimă în sol, dar nu vrem să venim peste tot cu gazonul acela englezesc (care se irigă – n.red.). Dacă asta este așteptarea oamenilor, nu aceasta este soluția cu care venim noi. (...) Vrem să ținem cont și de costurile utilităților: curent și apă (...)

(de la min 18:04) Mixurile acestea despre care vă spuneam le vom testa imediat de depășim perioadă de caniculă.

În ce parcuri se vor asfalta aleile, începând din luna august (de la min. 21:46):

„Aș vrea să o păstrez ca pe o surpriză. Și sper să fie o surpriză foarte plăcută pentru bucureșteni. Intenționăm să intrăm cu lucrări de reparare a aleilor din luna august, deja. Facem toate demersurile.(...)

Promenada din jurul Lacului Tineretului

Sunt 3 locuri pe care le-am selectat pentru anul acesta. Unul dintre ele este Parcul Tineretului. Astăzi am trimis bugetul la PMB pentru rectificare bugetară. Și noi sperăm să reușim să investim chiar mai mult decât ne propusesem inițial în asfaltare de alei”.

Când se repară aleile care se prăbușesc în lacul Herăstrău (de la min. 23:53):

„Există un proiect de întărire a malului, care a fost votat deja în CGMB, ultima oară în 2017. Când am ajuns aici, am constatat că are nevoie de o actualizare. Dar avem nevoie să îl actualizăm pe baza noilor costuri privind construcțiile.

Urmează să fie actualizat, să treacă din nou prin Consiliul General pentru aprobare. Și dacă anul ăsta nu vor reuși, cu siguranță anul viitor vor începe lucrările de întărire a malului.

(...) Înțeleg că lucrarea se va face cu Trustul de Clădiri Metropolitane (deci nu se va mai pierde mult timp cu licitații - n.red.)”.

Când se repară iluminatul în Herăstrău. Se pun și camere de supraveghere (de la min. 26:22):

„Acolo vrem să identificăm un consultant care să ne ajute să accesăm fonduri europene. Sau alte fonduri. Pentru că vrem un proiect care să reducă semnificativ și costurile cu paza. Vrem să asociem acest proiect de iluminat cu unul de camere CCTV, prin care să se vadă dintr-un dispecerat (al Poliției Locale – n.red.) ce se întâmplă în parc.

Zona din Herăstrău în care iluminatul public nu funcționează

Ni s-a recomandat să avem un mix (pentru pază – n.red.). Nu doar oameni. Sigur, e important să avem și oameni să sune la Poliție. Dar avem nevoie și de camere.

Va fi un proiect pentru tot parcul Herăstrău. Numărul de oameni la pază va fi minim, doar la intrările principale, probabil”.

Achiziția se va lansa cel târziu în luna septembrie. De obicei, la licitații de pază sunt contestații. Deci nu ne așteptăm să dureze mai puțin de 6 luni”.

Când va fi gata documentul care permite lucrări importante în parcurile Cișmigiu, Herăstrău și Carol (de la min.de la 19:03):

„Acum 2 săptămâni ne-am întâlnit cu firma căreia i-am comandat aceste PUZ-urile. Și care deja ne-a livrat etapa a II-a (...) Au mapat tot ce există în aceste parcuri istorice: Carol, Cișmigiu și fost Herăstrău. În aceste 3 parcuri, PUZ-urile din această etapă vor intra în consultare publică.

Vor fi publice. Sunt electronice și oamenii vor putea marca cu pin-uri sugestii și propuneri. După etapa de consultare publică, urmează etapa de consolidare, cu propunerile de la cetățeni. După care va fi etapa finală, pe care o estimăm anul viitor, în vară.

Practic, aceste PUZ-uri ne vor da toate recomandările vizavi de toate activitățile și modul de menținere și de dezvoltare a acestor 3 parcuri ale Capitalei.

În baza PUZ-ului vom putea interveni în parcuri. Dar pentru fiecare intervenție vom avea nevoie de avize, sigur (a căror obținere poate dura câteva luni n.red.).

Dezastrul lăsat de Nostalgia, în Parcul Izvor, schimbă regulile de organizare a festivalurilor, în parcuri (de la min. 31:16):

„La nivelul Primăriei s-a înființat o comisie, care evaluează din toate perspectivele – cum ar fi urbanistică și dendrologică – și vor să ofere un cadru mult mai bine structurat pentru toate evenimentele care se vor petrece de acum încolo.

Cu organizatorii Nostalgia am făcut un proces verbal de predare-primire, în care s-au constatat daunele cauzate de evenimentul de acolo. Iar dânșii și-au luat angajamentul ca în următoarele 30 de zile să intervină. Iar noi să mergem să vedem acele îmbunătățiri pe care ei le fac.

Instalații de la festival au rămas multă vreme în parcul Izvor

De ce spun asta: până acum, nu era reglementat în aceste contracte. Iar acum comisia despre care vă vorbeam mai devreme va percepe și garanții. Am inclus condiții. Chiar dacă are loc un eveniment, dacă noi vrem să nu fie afectat gazonul, atunci scena sau spațiile unde vor sta obiectele mai grele vor trebui puse pe un podeț.

Analizăm și frecvența cu care vor avea loc evenimentele. Dacă se vor ține weekend de weekend, sigur că spațiul verde se distruge și mult mai greu se reface”.

Sunt închise sau nu cele 41 de locuri de joacă din parcuri? Când vom avea altele noi (de la min. 35:04):

„Noi ne întoarcem frecvent (la locurile de joacă închise de ANPC pe 31 martie 2022- n.red). N-aș zice zilnic, dar frecvent și punem benzile (care să arate că locurile de joacă sunt închise – n.red.).

(de la min 36:29) Acele locuri nu sunt sigure. (....) Viziunea mea este următoarea: ceea ce mă interesează – și acolo nu vreau să facem rabat sub nicio formă – este siguranța (...) Apoi vorbim despre curățenie și ordine. Și după ce avem nivelurile acestea rezolvate, putem vorbi despre ambianță, design și entertainment.

Loc de joacă din parcul Herăstrău

A fost o consultare de piață care s-a terminat în 20 iunie prin SEAP. Pe baza acestei consultări s-au identificat marjele de preț. Și urmează ca acum să demarăm procedura în SEAP pentru obținerea acelor servicii de înlocuire. Pe baza bugetului de anul acesta, estimăm că vom deschide 19 locuri de joacă și restul (adică încă 22 - n.red.) se vor redeschide în totalitate anul următor”.

De ce avem nevoie să înțelegem noile obiceiuri de consum, ca să fie curat în parcuri (de la min 38:47):

„Avem nevoie să ne petrecem mai mult timp în aceste zone, ca să înțelegem mai bine care sunt noile obiceiuri de consum. Eu personal ultimele dăți când am fost acolo am văzut mai multe zone în care muncitori veniți din alte țări socializau și mâncau. (...)

Vă dau exemplul care îmi e cel mai la îndemână, cel al coșurilor de gunoi. Pe vremuri ele erau gândite ca să arunci un șervețel sau un sâmbure. În acest moment, mulți se duc și își cumpără mâncare de la fast food, mănâncă în parc și aruncă ambalajele la coș. De la doi vizitatori, s-a umplut un coș de gunoi. Avem nevoie să regândim acest mobilier.

Sunt locuri unde trebuie să montăm coșuri de gunoi mai mari.

Când și unde se va vedea prima oară schimbarea în bine, în marile parcuri ale Bucureștiului (de la min 50:47):

„Ambiția mea este ca în foarte multe dintre aceste locuri, vara viitoare să se vadă o diferență semnificativă. Aceasta este ambiția mea.

În Cișmigiu, Circului, cu siguranță progrese semnificative la Izvor. În Herăstrău, cu siguranță. Nu știu dacă în integralitate, dar cu siguranță (...) Chiar de anul acesta vom începe acțiuni în Tineretului. E nedrept față de cele pe care nu le-am nominalizat. Nu am nominalizat Parcul Ateneului, unde vom interveni și acolo, să refacem mobilierul și tot ce însemna spațiul verde”.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇