În urmă cu un an, toate marile parcuri ale Primăriei Capitalei erau năpădite de buruieni și pline de căpușe. Iar Nicușor Dan se pregătea pentru concediul de odihnă în care a plecat la începutul lunii august 2021 și care l-a ținut departe de treburile orașului aproape 3 săptămâni.
Acum – în comparație cu vara trecută – parcurile arată un pic mai bine. Se tunde iarba cu mai mult simț de răspundere și parcă se face și ceva mai des curățenie, pe alei.
Cu toate astea, parcurile primăriei au, în continuare, aer de paragină. Unde nu e murdar, dai peste bănci rupte, fiare abandonate și alei sparte sau spații verzi pârjolite de soare și înecate în praf.
Zilele trecute, am luat la pas câteva dintre marile parcuri pe care le administrează Primăria Capitalei, prin Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB). Așa am descoperit că Parcul Tineretului e încă în paragină, iar Parcul Izvor e ars de soare.
Dar nici Cișmigiu și Herăstrău nu arată prea bine. Iată ce am găsit în fiecare dintre aceste două parcuri și ce spune viceprimarul Horia Tomescu (USR) că se va face anul acesta pentru ele.
Cișmigiul pe uscat și în paragină
Deși ne-am obișnuit să-i spunem parc, Cișmigiul este, de fapt, o grădină, înființată la mijlocul secolului al XIX-lea. Și e monument istoric.
Iar PMB a ales să administreze direct Cișmigiul, prin intermediul Administrației Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB). Salariații acestei administrații întrețin spațiul verde și se ocupă de curățenie.
În schimb, pentru întreținerea tuturor celorlalte parcuri, ALPAB dă comenzi de lucrări – de la tuns iarba, până la curățarea coșurilor de gunoi – către Compania Municipală Parcuri și Grădini SA.
La începutul săptămânii, în Cișmigiu s-a dus în control și prefectul Toni Greblă (PSD), susținând că mulți bucureșteni i s-au plâns de starea jalnică a parcului. În plus, mai multe postări pe rețelele de socializare semnalau recent că locul a rămas în paragină.
Iată cum am descoperit Cișmigiul, joi, 14 iulie, la orele prânzului.
Spațiul verde. E îngrijit doar pe alocuri. La intrarea dinspre Bulevardul Regina Elisabeta - adică exact vizavi de clădirea în care are birou Nicușor Dan, e o oază de verdeață.
De asemenea, aleea centrală e amenajată cu migală, cu flori care se udă periodic și iarbă tunsă și destul de verde.
Dar la mică distanță, prin alte zone ale parcului, pământul s-a transformat în bătătură. Iar jardinierele sunt aproape părăsite.
În spatele gardurilor vii, am găsit și gunoaie. Spre exemplu, izmene, dar și rămășițele unei uși rupte de cine știe unde.
Căpușe sau alte insecte supărătore nu par să fie, de vreme ce sunt destui oameni care stau întinși pe iarbă.
Starea lacurilor. Lacul cel mare a fost secat ca să poată Trustul de Clădiri Metropolitane să repare Podul Mare. O secare parțială necesita lucrări în albia lacului, iar lucrarea s-ar fi întins prea mult. Era necesară deci golirea lacului pe care în alți ani bucureștenii se plimbau cu bărcile. Dar chiar dacă știm că altfel nu se putea, imaginea de ansamblu tot dezolantă rămâne.
În jurul lacului mare, secat, mai sunt niște bazine mici, pe care nu pare să le îngrijească cineva.
În partea din spate a parcului e încă un lac, în cea mai mare parte murdar.
Grupul de Inițiativă Cișmigiu susține că acel lac are cuva crăpată și că ALPAB îl va repara după ce se încheie sezonul cald.
Până atunci, n-ar strica o curățenie temeinică. Măcar gunoaiele mai mari tot s-ar putea strânge ușor.
Mobilierul urban. De la intrare vezi că gardul este exfoliat. Și strâmb, prin alte locuri.
Parte dintre spațiile comerciale arată mizerabil. Amintesc de niște cotețe.
Există bănci vechi și bănci mai noi. Cu mici excepții – pe cele care n-au fost încă acoperite cu excremente de pasăre – te poți așeza.
Sunt foarte puține țâșnitori. În zona centrală am găsit una singură. Dar funcționa.
Am găsit și 3 toalete pe circuitul pe care l-am ales, prin Cișmigiu. Toate funcționale și curate (ce-i drept, în cursul zilei de joi, când nu e multă lume în parc – n.red.).
Aleile. Sunt practicabile. Doar că nu toate sunt în stare bună.
Iar altele sunt acoperite de mizerie de la păsări.
Locurile de joacă. Oficial au fost închise acum câteva luni, din decizia Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului. La fel s-a întâmplat cu toate locurile de joacă, din toate parcurile ALPAB și așa vor rămâne până când echipamentele de joacă vor fi înlocuite.
La început, ALPAB a demontat parte din mobilierul urban care risca să fie periculos pentru copii. Și a împrejmuit locurile de joacă cu o bandă. Între timp, doar pe ici, pe colo au mai rămas capete de bandă aruncate. E mizerie de la păsări și la locurile de joacă.
Din păcate, pe lângă toate problemele, mai sunt și bucureșteni care-și parchează mașinile în parc, deși în apropiere există o mulțime de locuri de parcare cu plată ale PMB.
Ce vrea PMB să facă pentru Cişmigiu. Noul director al ALPAB, Corina Bega, nu ne-a răspuns la telefon vineri, așa că nu știm ce planuri are administrația pentru parcul pe care îl gestionează.
Detalii ne-a oferit viceprimarul USR, Horia Tomescu.
„O primă investiție este repararea Podului Mare, pe care Trustul de Clădiri Metropolitane ne-a promis că o va realiza integral până la finalul anului (ceea ce înseamnă că se va putea reumple lacul cel mare din parc - n.red.).
Apoi, parcul e monument istoric și trebuie urmate reguli atunci când intervii acolo. Dar avem în plan, spre exemplu, să asfaltăm circa 10.000 metri de alee de parc, în acest an. Există mai multe moduri de intervenție la alei. Dacă, spre exemplu, nu e nevoie să schimbăm bordurile ci doar calea de rulare, atunci se poate considera reparație de alee. Și am putea-o face mai repede.
Pentru intervenții mai mari, e în curs de elaborare un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) care cuprinde Cișmigiul, Herăstrăul și Parcul Carol. Se va realiza, dar ulterior e nevoie să fie pus în dezbatere publică. Și abia după modificările rezultate din dezbatere poate fi adoptat. Și în baza lui se va stabili cum să se intervină”, a mai precizat Horia Tomescu pentru spotmedia.ro.
Problema păsărilor ar trebui, de asemenea, rezolvată urgent. În urma unui concurs, PMB a decis să finanțeze realizarea unui studiu care ar putea oferi soluția la problema păsărilor. Însă - potrivit calendarului inițial - în acest an ar urma abia să se realizeze studiul. Și abia în 2023 se va testa soluția aleasă.
Marile probleme din Herăstrău: promenada se prăbușește în lac, iar parte din parc e neiluminată
Parcul Herăstrău este mult mai mare decât Cișmigiul. Și nu e o grădină, ci un parc natural, cu mult mai multă vegetație spontană. Frumusețea lui nu stă neapărat în migala cu care sunt așezate florile plantate.
Spațiile verzi. Unele sunt în stare bună. Altele nu.
Iarba e tunsă și - spre deosebire de anii trecuți - s-au săpat la timp trandafirii și s-au legat plantele agățătoare. Mai sunt copaci căzuți sau uscați care ar trebui ridicați.
De asemenea, există cam multe zone insalubre, năpădite de vegetație, din care ajung până pe promenadă mirosuri neplăcute.
În plus, sunt suficiente spații în care, deși ar putea fi verdeață, e pământ gol.
Aleile. Marea problemă este că parte dintre malurile de lac se prăbușesc. Iar aleile pietonale se crapă și alunecă și ele spre apă.
Din păcate, parte dintre aleile care se prăbușesc sunt tocmai într-o zonă a promenadei lungă de peste un kilometru în care nu funcționează de ani buni sistemul de iluminat. Noaptea e beznă în zona respectivă, așa că un biciclist sau o persoană cu echilibru precar riscă să se dezechilibreze și să alunece în apă.
Acestea sunt cele mai grave probleme cu aleile. Dar nu și singurele. Spre exemplu, la intrarea în parc dinspre Piața Presei, un rondou în care s-au plantat trandafiri e înconjurat de o alee pietonală plină de gropi și noroi.
Mobilierul urban. Cele mai multe dintre bănci sunt în stare bună și se pot folosi. Există, însă, suficiente coșuri de gunoi fără fund, care sunt urâte și nu folosesc la nimic. Dar nici nu sunt demontate.
Cel puțin pe traseul din jurul lacului sunt foarte puține țâșnitori. Eu am găsit în drumul meu doar 2, dintre care una are un aspect mizerabil. O vedeți în imaginea de mai jos.
Toalete publice pe traseul de lângă lac nu sunt. Și, de altfel, sunt destul de puține și în restul parcului.
Locurile de joacă, deși au fost închise de ANPC și cu toate că nu sunt în stare perfectă, par curate. Nu sunt împrejmuite cu bandă bicoloră de ALPAB, iar părinții își aduc aici copiii.
Ce pregătește PMB pentru Herăstrău. „Eu am preluat atribuțiile pe această zonă în luna martie. Și de atunci mi-am propus, în primul rând, să ne asigurăm că nu mai ajungem în situația de anul trecut, când ne pierdeam copiii și animalele de companie prin iarbă înaltă.
Apoi, am zis să identificăm problemele majore și să le abordăm. În Herăstrău, problema majoră este prăbușirea de maluri. Știu că există și acea problemă cu iluminatul public. Există un studiu de fezabilitate pentru rezolvarea acelei probleme de iluminat. Și există niște indicatori tehnico -economici (care dau prețul estimativ al lucrării - n.red.) de prin 2018. Care oricum, vă dați seama, vor trebui actualizați.
Dar mai întâi trebuie rezolvată problema malurilor. Am un om care se ocupă doar de această problemă. Îmi doresc să încercăm, înainte de toate, să obținem finanțare nerambursabilă pentru acest proiect. Și, până la finalul anului acesta sau începutul anului următor, să începem să lucrăm.
Se intervine și pentru copaci. Primarul general a semnat în acest an avize de defrișare și toaletare, acolo unde e cazul. Doar că am pierdut, la început de an, o marcă de la Romsilva București -Ilfov (care se aplică pe arbori - n.red.), contracost. Am refăcut documentația și, din punct de vedere tehnic, lucrurile s-au mai rezolvat”, a precizat viceprimarul Horia Tomescu (USR) pentru spotmedia.ro.
În zilele următoare revenim cu detalii despre cum stau lucrurile în alte mari parcuri din Capitală și despre ce pregătesc PMB și Compania Municipală Parcuri și Grădini SA pentru ele.