În marile parcuri din capitalele europene trăiesc veverițe.
Le găsim în grădinile Palatului Schonbrunn și în partea estică a Parcului Prater, la Viena. Sunt la Villa Borghese, al doilea cel mai mare parc din Roma. La Londra, le puteți vedea și în parcurile mari, ca Regent Park și Hyde Park, dar și prin arborii din oraș. Iar în Parcul Saint James’s Park – în apropiere de Palatul Buckingham – veverițele sunt atât de îndrăznețe încât vin să mănânce din mâinile turiștilor.
Pe lângă faptul că plac multor localnici și vizitatori din capitatele Europei, veverițele au un rol și în menținerea sănătății spațiilor verzi în care trăiesc. Așa că administrațiile locale ar trebui să aibă grijă de veverițe.
Până în urmă cu câțiva ani, le puteam vedea și în mai multe parcuri mari din București. Dar ele au dispărut între timp, ne-au semnalat mai mulți cititori spotmedia.ro. Vorbim despre iubitori de natură, care petrec mult timp în parcuri, așa că nu le-a fost greu să observe dispariția micilor rozătoare.
Unii cred că veverițele au murit după ce au mâncat otrava pentru șobolani din cutiile amplasate prin oraș de Compania Municipală Eco Igienizare SA. Alții spun că ar fi dispărut din cauză că nimeni nu le-a purtat vreodată de grijă, nu le-a asigurat hrană și nici asistență veterinară.
Dar adevărul este că - la acest moment - nimeni nu știe clar ce s-a întâmplat. Așa că am încercat să aflăm. Am cerut detalii la Primăria Municipiului București (PMB) și de la specialiști care se ocupă de salvarea, tratarea și reintegrarea animalelor sălbatice în habitatul lor.
Iată ce am aflat și ce am putea face, dacă vrem să vedem din nou veverițe în parcurile din București.
Cine are grijă de veverițele din parcuri
Marile parcuri din București - cu excepția IOR-ului din Sectorul 3 - sunt gestionate de PMB prin Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB).
Iar ALPAB susține că nu se ocupă și de veverițe.
„Gestionarea acestui aspect al biodiversităţii legat de populaţiile de veveriţe care pot avea drept habitat parcurile şi spaţiile verzi nu îi intră în sfera de competenţă ALPAB.
Menţionăm, însă, că de-a lungul anilor, au fost zărite exemplare de veveriţe în parcurile administrate de ALPAB. Nu avem cunoștință de dispariția acestora”, a transmis Administrația, la solicitarea spotmedia.ro.
Pasionații de natură susțin, însă, că în Herăstrău veverițele au fost văzute ultima oară prin 2019, înainte de izbucnirea pandemiei. Iar în Cișmigiu, n-au mai văzut veverițe de prin 2021.
Un lucru e cert: nici ALPAB, nici vreo altă instituție sau administrație nu are vreo evidență a populației de veverițe din parcurile Capitalei. Nu știm câte au fost sau dacă au dispărut. Iar dacă mai sunt pe undeva, trăiesc pe cont propriu. Nu sunt hrănite. Nu au parte de asistență veterinară decât atunci când le găsesc oamenii, în stare gravă, și le duc la ONG-uri care se ocupă de protejarea faunei sălbatice.
PMB se ocupă cu monitorizarea speciilor din fauna urbană, dar numai în Delta Văcărești.
Au murit din cauza otrăvii de șobolani?
Parte dintre cititorii spotmedia.ro susțin că veverițele din marile parcuri au murit după ce au mâncat otravă de șobolani din cutiile negre pe care le amplasează prin oraș – inclusiv în parcuri – Compania Municipală Eco Igienizare SA.
La solicitarea spotmedia.ro, PMB a transmis că Eco Igienizare SA „nu a înregistrat, oficial sau neoficial, informări cu privire la existența unui efect nociv al prezenței stațiilor de PVC, care conțin produs raticid, asupra populației de veverițe, pe teritoriul Municipiului București și nu a înregistrat sesizări în legătură cu existența vreunor cadavre ale acestor rozătoare arboricole”.
În plus, CM Eco Igienizare SA susține că în plicurile cu otravă de șobolani din cutiile negre se adaugă și o substanță numită benzoat de denatoniu – numită și bitrex – care este cea mai amară substanță cunoscută.
Iar scopul utilizării ei este tocmai să descurajeze alte animale să consume otrava.
„Având în vedere faptul că s-a constatat că veverițele au repulsie față de gustul amar (spre deosebire de șobolani, care prezintă o toleranță mai mare față de acest gust), considerăm că acestea nu ar trebui să fie atrase să se hrănească cu produsul raticid”, a transmis CM Eco Igienizare SA, la solicitarea spotmedia.ro.
Cine le vânează puii
Am întrebat-o pe dr. Oana Vasiliu, medic veterinar la Fundația Visul Luanei - ONG care desfășoară programe de îngrijire medicală pentru animale sălbatice rănite, bolnave sau orfane, în vederea recuperării și eliberării în natură – ce s-a întâmplat cu veverițele din parcuri.
„Nu există o evidență a lor, în București.
Noi ne ocupăm, în fiecare an, în mare parte de orfani (pui de veveriță – n.red.). Dar mai vin și adulți.
În urmă cu vreo doi ani, cred, ne-am ocupat de un juvenil (pui – n.red.) care căzuse. Ei pățesc asta. Îi învață adulții să sară din copac în copac. Și unii juvenili cad și mor. Cel de care ne-am ocupat noi a supraviețuit. Numai că l-am eliberat în altă parte, nu în București.
Pentru că el trebuie ținut într-o cușcă mai mare, căreia, ulterior, doar i se deschide ușa. Ca juvenilul să poată ieși în natură și - la nevoie - să se poată întoarce la adăpost.
Or, într-un parc din București e cam dificil să facem asta. E greu de găsit o zonă în care să punem cușca. Cineva trebuie să se ducă acolo cu mâncare, dar să nu vină oamenii, să încerce să atingă veverițele și să le hrănească … Ele au nevoie să fie cât mai sălbatice, mai ales că - salvate fiind - au fost crescute o perioadă de mâna omului.
În primii ani ai activității noastre, am făcut asta în Grădina Botanică (unde încă mai pot fi observate veverițe - n.red.). Lucram cu cineva și le eliberam în partea de sere, unde vizitatorii nu prea ajung. Dar persoana cu care lucram ne-a spus că le tot găsea moarte, ceea ce înseamnă că, probabil, se întâmpla ceva acolo.
Acum avem o cușcă într-o pădure, la un sanctuar mare de animale din Argeș. Așa că atunci când avem veverițe de salvat, le ducem acolo.
În Grădina Botanică, cei mai mulți pui au fost atacați de pisici. Pentru că, atunci când au mâncare, pisicile sunt foarte liniștite. Sigur, ele mai vânează și atunci animale sălbatice. Dar în număr mic.
Dar când n-au mâncare, sunt foarte active, vânează mult. Urcă în copaci, scot pui de ciocănitoare din scorburi… Câinii, la fel, pot ataca veverițele.
Adulții sunt mai greu de prins. Deși mamele sunt atacate destul de des. Ele au mai multe scorburi. Și își mai mută puii. Iar dacă în timp ce își transportă puiul mama este atacată, ea ar putea să-l lase și să fugă (caz în care pisica sau câinele ar ucide, probabil, puiul - n.red.).
Iar dacă asta se întâmplă ani la rând, populația scade și e normal să nu prea mai vedem veverițe.
Deci o soluție ar fi ca pisicile din parcuri să fie sterilizate. Peste tot sunt, de regulă, niște doamne care le hrănesc. Și care ar putea să ajute la adunarea lor pentru sterilizare. Pentru că sunt programe de sterilizare gratuită.
Acolo unde există o problemă care a dus la dispariția unei specii, repopularea nu ajută, dacă nu rezolvăm problema, înainte”, a explicat dr. Vasiliu.
O inițiativă civică ar putea readuce veverițele în parcuri
„În rest, ceea ce se poate face ar fi - cu acordul administratorilor parcului - prin inițiative cetățenești să se monteze căsuțe în care să cuibărească veverițele. Sigur, s-ar putea să mai intre în ele și vreo cucuvea și vreo ciocănitoare. Dar va rămâne loc și pentru veverițe.
Și mai ales în zona de nord a orașului, dacă există un culoar verde dintre pădure, ele vor reapărea”, a mai spus dr. Oana Vasiliu pentru spotmedia.ro.
De asemenea, mai spune medicul veterinar, cei care sunt pasionați pot învăța de la veterinari metode de evaluare a efectivelor populației (când să se plimbe, cum să noteze exemplare văzute etc).
Ar fi, probabil, unica soluție, pe termen scurt.
Din răspunsul furnizat pentru spotmedia.ro, PMB monitorizează strict speciile din Delta Văcărești, care are statutul de parc natural. Dar nu ține nicio evidență a speciilor din restul orașului. Iar în condițiile unui buget mult mai mic decât în anii trecuți, cel mai probabil nici nu va prioritiza proiecte care țin de viața sălbatică din oraș, în 2025.
Să hrănim sau nu veverițele, dacă reapar? De ce nu e Londra un exemplu bun
Primăria Municipiului București (PMB) ne-a transmis că există o serie de factori datorită cărora în alte parcuri din Europa vedem mult mai multe veverițe.
„În orașe precum Londra, Roma, Paris sau Amsterdam, veverițele sunt vizibile datorită programelor de conservare prin care se urmăreşte reintroducerea și protecția lor.
De asemenea, educaţia ecologică joacă un rol important, locuitorii și turiștii acestor orașe fiind încurajați să interacționeze responsabil cu fauna urbană. Nu în ultimul rând, un factor care avantajează populaţiile de veveriţe din aceste oraşe este prezenţa copacilor maturi și a vegetației diverse, care le oferă un mediu propice.
În orașele unde există populații vizibile de veverițe, vizitatorii hrănesc frecvent aceste animale, ceea ce le asigură o sursă suplimentară de hrană. În București, această practică este mai puțin întâlnită”, a transmis PMB, la solicitarea spotmedia.ro.
Ar fi deci bine sau rău să hrănim o veveriță, dacă o vedem în parc? În Londra, de exemplu, veverițele au devenit atât de îndrăznețe încât se urcă pe turiști și le mănâncă din mâna.
Dr. Oana Vasiliu spune că putem hrăni veverițele - dacă vor reapărea - dar că trebuie să existe o limită.
„Am fost în Marea Britanie și chiar am și lucrat într-un centru de reabilitare, cu animalele de la ei.
În cazul veverițelor din parcuri ... Ideea nu e să nu le hrănești deloc. Dar nu e neapărat o idee bună să le obișnuiești să vină pe tine și să îți mănânce din mână. Pentru că devin și dependente de chestia asta. Ceea ce nu e bine pentru ele. Și riscă să devină brusc agresive și să muște.
Ele pot avea o hrănitoare în care să le pui mâncare. Și să meargă ele să mănânce direct de acolo.
În Londra, veverițele acelea multe pe care le vedeți nu sunt native. Sunt veverițe gri, americane, pe care englezii le-au adus ca animale de companie și le-au scăpat în natură. Iar ele s-au înmulțit în libertate. Sunt și mai agresive decât veverițele roșii, native. Și de asta se înmulțesc mai repede. Și de asta, cumva le-au și dat la o parte pe cele roșii.
Acum, veverițele roșii, native, se mai găsesc doar în Scoția, pe arii foarte mici.
Din aceste motive, nu cred că englezii sunt, neapărat, un exemplu de urmat”, a mai spus dr. Vasiliu.
În concluzie, dacă vrem să mai vedem veverițe în parcuri, noi, cetățenii, ar trebui să ne organizăm și să cerem sprijinul primăriilor. Doar că momentan - cel puțin din datele pe care ar reușit să le adunăm până la publicarea acestui articol - nicio primărie nu ia în calcul să ajute la repopulare.