Președintele Klaus Iohannis a discutat luni seara cu liderul UDMR, Kelemen Hunor, despre o viitoare coaliţie de guvernare de centru dreapta, un bun prilej să ne amintim că, în urmă cu doar câteva luni, președintele insinua că UDMR împreună cu PSD ar dori ”să dea Ardealul ungurilor”, dar și că UDMR este unul dintre autorii controversatei inițiative „Minority safe pack”, sprijinită de Budapesta și încurajată recent (cu vot în unanimitate!) de Parlamentul german.
”Bună ziua, dragi români! Jó napot kívánok, PSD!”, spunea, aproape scrâșnind din dinți, președintele Klaus Iohannis pe 29 aprilie 2020, la Palatul Cotroceni, într-o apariție publică ieșită din tiparele cu care ne-a obișnuit actualul șef al statului.
”Este incredibil, dragi români, ce se întâmplă în Parlamentul României. PSD a ajutat UDMR să treacă prin Camera Deputaților o lege prin care dă autonomie largă Ținutului Secuiesc. Este incredibil unde s-a ajuns cu acest PSD!
Este incredibil ce înțelegeri se fac în Parlamentul României! În timp ce noi, eu, Guvernul, celelalte autorități ne luptăm pentru viețile românilor, ne luptăm ca să scăpăm de această pandemie, PSD, marele PSD, se luptă în birourile secrete din Parlament ca sa dea Ardealul ungurilor. Jó napot, Ciolacu! Oare ce v-a promis liderul de la Budapesta, Viktor Orbán, în schimbul acestei înțelegeri?(…)”, întreba public președintele, dând de înțeles că ar avea informații pe baza cărora face astfel de acuzații extrem de grave.
De fapt, Legea de la care a izbucnit scandalul politic fusese inițiată de UDMR și trecuse tacit de Camera Deputaților, după depășirea termenului de vot, ajungând la Senat.
Iată Expunerea de motive și parcursul legii în Parlament.
Liderii PSD au reacționat rapid, delimitându-se de controversatul proiect. Mai mult, în aceeași zi proiectul a fost respins prin vot de Senat, cameră decizională, în procedură de urgență. Singurii care au votat favorabil au fost senatorii UDMR.
PSD contraatacă
Chiar dacă a fost stins rapid de PSD, urmele scandalului au rămas.
Luni, 7 decembrie, după conturarea mai clară a rezultatelor alegerilor parlamentare de duminică, în momentul în care a devenit aproape evident că dacă vrea să guverneze în continuare, PNL are nevoie de UDMR pentru formarea unei coaliții de centru-dreapta împreună cu USR-PLUS, același PSD a contraatacat, prin vocea lui Sorin Grindeanu.
”Jo napot kivanok, PSD. În 29 aprilie 2020, aveam acea conferință de presă care a făcut furori nu doar în România, ci și în întreaga Europă, în care UDMR era acuzat atunci că, în cârdășie cu PSD, cumpără Ardealul și noi îl vindem. Ce s-a întâmplat între timp? Cred că președintele Iohannis va trebui să răspundă la aceste întrebări. Când a mințit? Atunci sau acum, când se gândește să facă o majoritate?”, a declarat prim-vicepreședintele Sorin Grindeanu, de la tribuna PSD.
Mare brânză, jocuri politice naționaliste, cu care ne-am obișnuit în ultimii 30 de ani, am putea gândi cu ușurință. Însă contextul european este unul foarte complicat, iar o informație interesantă a fost trecută cu vederea în mass-media, din cauza forfotei electorale.
Sprijin de la Berlin
Pentru a pune în context informațiile de mai jos, reamintim că Germania deține în acest moment președinția semestrială rotativă a Consiliului UE (1 iulie–31 decembrie 2020).
”Vineri, 27 noiembrie 2020, parlamentul german a votat, în unanimitate, să ceară Comisiei Europene aplicarea unei inițiative (’Minority safe pack’) a lui Hunor Kelemen, sprijinită de Ungaria, care să aducă autonomie ’de facto’ maghiarilor din România. Inițiativa respectivă a fost și este combătută puternic de către România și majoritatea statelor europene”, a scris recent Petrișor Peiu într-un articol publicat pe SpotMedia.ro.
” ’Minority safe pack’ se cheamă arma cu care UDMR vrea să își impună, în plan concret, autonomia așa-zisului ’ținut secuiesc’. ’Minority safe pack’ este o inițiativă udmr-istă, sprijinită de către Budapesta, prin care se dorește declarativ ca Uniunea Europeană să adopte ’măsuri în domenii precum: limbi regionale și minoritare, cultură și învățământ, politică regională, reprezentare publică, egalitate, conținuturi audiovizuale și alte genuri de media, respectiv politici de finanțare regională (statală)’ (sursa: AICI)”, se mai arată în articolul citat anterior, în care Petrișor Peiu dezvoltă subiectul și prezintă pe larg posibilele consecințe ale adoptării acestei inițiative respinsă categoric și de Italia, Franța, Spania, Grecia sau Polonia.
Negocierile între partide și consultările de la Palatul Cotroceni sunt abia la început. Rămâne să vedem ce argumente și explicații ne va oferi președintele Klaus Iohannis cu privire la o posibilă invitare a UDMR la guvernare.