Ungaria în continuare nu poate accepta clauza care condiţionează bugetul şi fondul de recuperare după coronavirus ale Uniunii Europene de respectarea statului de drept, a declarat vineri premierul Viktor Orban, adăugând că cele două chestiuni ar trebuie abordate separat.
El a respins propunerea de a exista o declaraţie explicativă ataşată la reglementări, care a determinat un înalt oficial guvernamental polonez să declare joi că Varşovia ar putea accepta pachetul propus de UE, relatează Reuters.
Polonia părea că dă înapoi
Vicepremierul polonez Jaroslaw Gowin a spus Polonia ar putea fi dispusă să renunţe la vetoul faţă de pachetul financiar de 1.800 de miliarde de euro al UE dacă liderii UE acceptă o declaraţia explicativă în privinţa legăturii dintre fondurile UE şi statul de drept.
Totuşi, vineri, purtătorul de cuvânt al guvernului de la Varşovia, Piotr Muller, a scris pe Twitter că poziţia Poloniei de a se opune condiţionării fondurilor UE de respectarea statului de drept rămâne neschimbată.
Orban: Dacă nu e gata bugetul în 2020, atunci va fi gata mai târziu
Ungaria şi Polonia blochează de săptămâni viitorul buget pe şapte ani al UE şi fondul de dezvoltare pentru perioada de după criza pandemică, împiedicând astfel ca fondurile să ajungă la statele membre, unele având mare nevoie de bani în contextul crizei economice.
"Pentru noi, această soluţie, de a ataşa o declaraţie ca un bileţel lipit de o bucată de hârtie pentru a-ţi aminti de ceva, nu va funcţiona", a spus vineri Orban la postul public de radio. "Ungaria insistă în continuare ca cele două lucruri să fie separate", a adăugat el.
Budapesta şi Varşovia, care au fost criticate în ultimii ani la Bruxelles pentru ceea ce se consideră a fi o diminuare a standardelor democratice, au afirmat că vor acţiona şi vor vota împreună în privinţa chestiunii statului de drept, iar Orban a precizat că va respecta această înţelegere.
El a mai spus că nu e nicio grabă să se ajungă în acest an la un acord privind bugetul UE, adăugând că dacă UE nu va avea o înţelegere până în ianuarie, atunci va avea una mai târziu.
"Lăsaţi neschimbat statu-quoul şi totul va merge simplu şi rapid", a declarat Orban
Comisarul Gentiloni spune că UE va lansa fondul de relansare indiferent de veto-ul Poloniei şi Ungariei
Cu toate acestea, Uniunea Europeană va merge înainte cu pachetul său financiar în valoare de 1.800 miliarde de euro, destinat relansării economiei blocului comunitar după pandemia de COVID, chiar dacă Ungaria şi Polonia vor continua să îşi exprime veto-ul faţă de acest proiect, a declarat vineri comisarul european pentru Economie, Paolo Gentiloni, informează Reuters.
"Desigur că nu vom capitula în faţa acestui veto. Acest lucru ar trebui să fie foarte clar Ungariei şi Poloniei...Premisa noastră este foarte clară vis a vis de aceste state membre, vom merge înainte fără ele", a spus Gentiloni la o conferinţă organizată vineri de Institutul pentru studii politice internaţionale (ISPI).
Comisarul european a adăugat că este îngrijorat cu privire la impasul care există în continuare în relaţia cu cele două state membre din Europa de Est dar totodată şi-a exprimat încrederea că acest impas poate fi depăşit printr-un acord graţie eforturilor diplomatice.
Potrivit lui Gentiloni, faptul că Germania, cea mai puternică ţară din UE, deţine în prezent preşedinţia rotativă a blocului comunitar ar putea fi "un avantaj în găsirea unei soluţii".
Ce scenarii are în vedere Comisia Europeană
Potrivit unui înalt responsabil comunitar, citat miercuri de agenţia EFE, Comisia Europeană studiază deja diferite opţiuni pentru a activa fondul de redresare post-pandemie fără Polonia şi Ungaria, dacă aceste ţări nu-şi ridică în zilele următoare veto-ul asupra acestui plan.
Una dintre opţiunile analizate de Comisia Europeană este iniţierea unei ''cooperări consolidate'', un mecanism prevăzut în tratate şi care permite unui grup de cel puţin nouă state membre să lanseze o iniţiativă la care nu doresc să participe şi celelalte state membre.
O altă idee ar fi ca statele membre care doresc să participe la fondul de redresare să ofere garanţiile financiare necesare pentru ca Executivul comunitar să poată emite datoria comună cu care se va finanţa acest fond, astfel încât să nu mai fie nevoie de decizia privind resursele proprii (care cuprinde sursele de finanţare ale mecanismului), blocarea acestei decizii fiind modalitatea prin care Polonia şi Ungaria au opus acel veto.
O a treia variantă ar presupune un acord interguvernamental între statele statele interesate, dar Bruxellesul consideră că această opţiune este mai puţin atractivă, întrucât ar necesita mai mult timp şi, în plus, atragerea de împrumuturi de pe pieţe prin această schemă ar creşte gradul de îndatorare al statelor membre.
Citește și:
