Tot mai mulți magistrați români își demonstrează principiile proeuropene de teamă ca nu cumva pirueta juridică începută în perioada PSD să continue. E o luptă care pare să nu se termine niciodată.
De o parte sunt reformatorii, iar de partea cealaltă nemulțumiții, perdanții, victimele, loialii PSD, magistrații care au văzut prea multe dintre erorile (ne)remediate ale Direcției Naționale Anticorupție (DNA).
Proeuropenii din Justiție vor alinierea imediată și fără niciun fel de discuții, nuanțe sau negocieri la standardele UE, așa cum apar în documentele oficiale și în hotărârile instanțelor Uniunii.
Ceilalți rămân nehotărâți, continuă să se opună, propun pedepse și încep anchete împotriva magistraților euroentuziaști.
Primii cred, fără limite, în idealul justiției europene, în anticorupție și în extragerea politicului din Justiție, dilematicii cred că totul e politic, așa că se angajează într-o dispută care n-ar trebui să fie a lor.
Spre deosebire de entuziaști, însă, magistrații eurosceptici par mai puțin pregătiți și uneori arată ca niște diletanți angoasați, sunt unidimensionali, răzbunători, cantonați într-o morală dubioasă.
Așa se face că judecătorul de la Pitești, Costin Andrei, cel care a avut primul curajul să declare nelegală Secția Specială, din perspectiva dreptului european, este acum cercetat disciplinar de Inspecția Judiciară pentru exercitarea funcției cu rea credință sau gravă neglijență.
Inspecția Judiciară, care între altele verifică activitatea magistraților și condiția bunei lor reputații, este condusă de Lucian Netejoru, căruia ministrul Justiției tocmai i-a cerut revocarea după ce ultimul Raport al Comisiei Europene a vorbit despre instituția Inspecției ca despre un instrument de presiune la adresa magistraților care critică direcția reformelor în justiție sau scurg informații în spațiul public.
În plus, chiar Netejoru, absolvent al unei facultăți private de mâna a doua, are grave probleme de etică: magistratul ar fi copiat cel puțin 140 de pagini din cele 294 ale lucrării sale de doctorat, după cum demonstrează pressone.ro.
Șeful Inspecției Judiciare este un reprezentant activ al celor care se bat cu magistrații euroentuziaști, de exemplu, a cerut suspendarea judecătorilor care l-au reclamat la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Recent, Inspecția a început și cercetarea judecătorului Cristi Danileț pentru un text publicat într-un volum despre asaltul asupra justiției din timpul guvernării PSD.
De fapt, Inspecția Judiciară încearcă să cenzureze nu doar opiniile magistraților, ci și acțiunile lor la instanțele europene.
Intimidările Inspecției încep să nu mai aibă efect, iar Curtea de Apel Craiova tocmai a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene și a cerut anularea efectelor Deciziei Curții Constituționale (390/2021), care vrea să mențină funcționarea Secției Speciale până la eventuala ei desființare prin lege.
Această decizie a CCR le cere judecătorilor să nu aplice dreptul european. Adică să nu urmeze exemplul judecătorului Costin Andrei, care a declarat nelegală Secția Specială.
Sigur, Curtea are dreptate să le ceară politicienilor să se ocupe de această Secție, numai că în Parlament coaliția de guvernare nu s-a înțeles, iar UDMR nu e de acord ca anchetarea magistraților să se întoarcă la DNA, unde a fost până în 2018.
Argumentul maghiarilor este că procurorii anticorupție ar putea face presiuni în acest fel asupra magistraților care judecă dosarele anchetate de DNA.
Această temere arată locul în care se află justiția autohtonă: între excesele nedovedite ale trecutului, blocajele prezente și complicațiile viitorului.
Reformiștii și conservatorii din Justiție ocupă deocamdată poziții inegale, primii au Europa de partea lor, dar ceilalți au funcțiile importante ale Sistemului (majoritatea Curții Constituționale, șefia DIICOT, Inspecția Judiciară, Secția Specială plus influență mare la Parchetul General, CSM). Echilibrul se va schimba, însă, anul viitor, ceea ce nu înseamnă neapărat o evoluție optimistă a Justiției.
Citește și:
