Într-o țară în care aproape 6.000 de drumuri sunt încă de pământ și doar puțin peste 60% din populație are canalizare, multe primării de comune cheltuie sume mari pe bănci „inteligente” care costă mii de euro bucata.
Unii primari recunosc deschis: nu le sunt de folos. Dar le cumpără oricum – ca să arate că „au adus bani europeni”. Alții le montează pentru că li se par interesante.
Așa ajung obiecte care pot avea sens în orașe aglomerate să devină, în sate, simple tichii de mărgăritar scumpe.
Am pornit de la un singur caz. Am descoperit, însă, un tipar: în tot mai multe comune din România, indiferent de nevoile reale, apar peste noapte bănci „inteligente”
Chinteni (jud. Cluj). Primărița recunoaște: „Nu era nevoie de ele. Le-am luat ca să atragem banii europeni”
Primul exemplu: comuna Chinteni (jud. Cluj), cu circa 7.000 de locuitori.
Primăria a cumpărat 4 bănci inteligente – alături de o dronă de 36.000 de euro, pubele smart și un sistem video cu sute de camere.
Primărița Magdalena Lucia Suciu e explicat clar, în detaliu, pentru spotmedia.ro: în afară de sistemul video, nimic nu era cu adevărat necesar pentru comună.
Și atunci de ce le-a cumpărat?
Pentru că 90% din cei circa 2 milioane de lei pentru aceste cumpărături smart veneau din fonduri europene. Și din cauză că – spune primărița – nu a reușit să atragă bani pentru proiecte cu adevărat necesare, precum drumurile. Așa că a luat ce se putea finanța. Ca să nu spună oamenii că nu a adus bani în comună.
Detaliile și declarațiile Magdalena Lucia Suciu pentru spotmedia.ro, aici.
Lupșa (jud. Alba): o cerere simplă - bănci pentru mame. Răspunsul primarului: „inteligente” și de 11 ori mai scumpe
În comuna Lupșa (jud. Alba) mai multe mame voiau niște bănci lângă locul de joacă dintr-o școală sătească.
Primarul a decis să răspundă solicitării femeilor. Dar nu oricum.
„Am zis că, decât să punem niște bănci dintr-astea mai rudimentare – având proiectul la dispoziție – am hotărât să «hai să montăm niște bănci inteligente, unde pot să-și încarce telefonul, până stau cu copiii»”, a explicat primarul Ioan Radu Penciu pentru publicația Alba24. Detalii, aici.
Ce înseamnă bănci „inteligente”?
Are loc pe care să stai, un panou solar, baterie, invertor și porturi USB pentru încărcarea telefonului. Atât.
Costul face diferența:
- cea mai ieftină bancă pe care am găsit-o vândută prin încredințări directe, în 2026: 790 lei
- o bancă inteligentă de la Lupșa: 9.163 lei (detalii în contractul semnat de primărie cu firma furnizoare, aici).
Banca la care îți poți încărca telefonul este, deci - potrivit contractului încheiat de primăriei - de peste 11 ori mai scumpă. Iar primăria n-a făcut contract pentru 2-3, ci pentru 22 de bănci „inteligente”.
În același timp, primăria lucra la rețeaua de apă și încerca să-i convingă pe oameni să se racordeze.
Așa că prioritizarea cumpărării de bănci „inteligente” este, cel puțin, discutabilă.
Hănești (jud. Botoșani): drumuri neasfaltate și școală improvizată. Dar planuri de bănci „inteligente” și muzică ambientală lângă primărie
La Hănești (Botoșani), primarul Costel Matei recunoaște – într-un interviu recent acordat publicației Botoșani24 pe care îl puteți vedea aici - că nu a reușit să asfalteze decât jumătate din drumuri și că există, într-un sat, o școală din panouri.
Cu toate astea, își dorea să monteze – în preajma sediului primăriei - bănci „inteligente” și un sistem de sonorizare ambientală.
Proiectul de digitalizare locală în care intrau și aceste cheltuieli avea o valoare totală de circa 1,7 milioane de lei.
Și a picat – susține primarul Costel Matei - din cauza unui aviz de mediu întârziat.
Nu mai are timp să ia bani din PNRR. Dar ideea rămâne. Cu toate că nevoia de bănci „inteligente” în preajma primăriei din Hănești pur și simplu nu există.
Crețeni (jud.Vâlcea): Cum arată o achiziție „smart” - 117.000 lei pe 6 bănci
La Crețeni (Vâlcea), proiectul e deja pus pe hârtie:
- 2 bănci smart de interior: 33.625 lei
- 4 bănci smart de exterior: 84.121 lei
Total: 117.746 lei pentru doar 6 bănci.
Achiziția a fost făcută prin cumpărare directă. Detalii aici.
Mai jos, modul în care firma furnizoare descrie băncile „inteligente”:
De ce băncile cu USB nu iau ochii, dar nu ne ajută să trăim mai bine
Problema nu e existența băncilor „inteligente”.
Problema e contextul.
Fondurile europene – inclusiv cele din PNRR – sunt bani publici, destinați să crească puterea comunităților de a rezista la crize.
Crearea și creșterea competențelor digitale, spre exemplu, ar ajuta. Pentru că fiecare cetățean ar învăța să folosească, în cât mai mare mare măsură, tehnologia pentru a-și rezolva mai ușor problemele zilnice. I-ar face pe oameni autonomi într-o mai mare măsură.
Tehnologia ajută sau e doar de decor, în funcție de locul și modul în care e folosită.
O bancă simplă, pusă unde trebuie, poate crește calitatea vieții oamenilor.
Una de 10 ori mai scumpă, cu USD, instalată într-un sat fără infrastructură de bază, nu rezolvă nicio problemă reală.
E de înțeles că un primar vrea să ia toți banii la care poate ajunge, ca să le arate oamenilor că îi ajută. Problema este că băncile „inteligente” nu ajută.
Doar creează impresia că fac asta.
Funcționează cafeaua și fără cofeină? Da, până la un punct. Dar fiecare ajută cu altceva!
Cheia pierderii în greutate ar putea fi tocmai plăcerea de a mânca
Ziua 1529 Nou val masiv de atacuri în Ucraina. Lupte lângă bastionul Kostiantinivka. Fico "a capitulat" în fața lui Zelenski
Adrian Șut a dat răspunsul după oferta de la FCSB
