În Piața Lukianivska, din cel mai bombardat cartier al Kievului, literele albe de pe fațada unui McDonald’s aglomerat s-au topit în urma incendiului care a cuprins un centru comercial din apropiere în timpul ultimului atac major, pe 24 mai.
În interior, restaurantul este plin de clienți – până când se aude alarma de raid aerian, iar angajații și clienții coboară pe scările rulante ale stației de metrou alăturate pentru a se adăposti. Ultima lovitură a prăbușit o parte din tavanul metroului și a umplut peroanele cu un nor de praf, relatează The Guardian într-un reportaj.
Pe hărțile care indică frecvența raidurilor aeriene în Kiev, zona din jurul Pieței Lukianivska din cartierul Șevcenkivski iese în evidență prin concentrarea atacurilor din ultimii patru ani.
Locuitorii spun că situația s-a înrăutățit în ultimele luni. Într-un oraș mare și întins, unde urmele distrugerilor provocate de război sunt adesea absorbite de peisajul urban, acest colț al Kievului seamănă mai degrabă cu o zonă aflată aproape de linia frontului.
Motivul aparent se află peste strada aglomerată, vizavi de intrarea în metrou: lunga fațadă roșie a uzinei Artem, cândva o fabrică de armament, acum în mare parte distrusă și parțial acoperită de o uriașă pictură murală.
Totuși, atacurile masive recente au lovit structuri civile. Un turn de sticlă care domină strada asemenea provei unei nave și-a pierdut multe dintre ferestre. Două mașini carbonizate stau lângă bordură. Holul de intrare al metroului, lovit de cinci ori, este acoperit cu panouri în multe zone, iar trecătorii se opresc să privească o clădire arsă și devastată.
”Sunt anxioasă tot timpul, chiar și fără motiv”
În afară de stația de metrou și restaurant, cea mai mare parte a activității din cartier se concentrează acum în jurul câtorva tarabe cu flori și legume din mica piață care încă funcționează sub una dintre clădirile avariate.
În timp ce își bea cafeaua înainte de a merge la serviciu, Anastasiia Prymak, 23 de ani, manager de magazin și locatară a unuia dintre blocurile-turn din apropiere, povestește: „M-am mutat la Kiev din Nikopol acum doi ani din cauza bombardamentelor constante de acolo. Acum, în ultimele luni, avem și aici bombardamente masive.”
Mai întâi a fost un atac cu dronă asupra acoperișului unui bloc din apropiere, pe 28 aprilie. „Am crezut că aud avioane. Apoi mi-am spus că nu pot fi avioane din cauza războiului. Apoi m-am uitat afară și am văzut explozia pe acoperiș”, spune Prymak. „Am fost diagnosticată cu tulburare severă de anxietate. Sunt anxioasă tot timpul, chiar și fără motiv, și am atacuri de panică.”
Ea deschide pe telefon o fotografie cu priveliștea de la fereastra apartamentului său. Mai jos, o clădire arde, iar flăcările ies pe ferestre.
„Luna trecută au fost atacuri uriașe. Prietenul meu m-a dus la adăpost și mă rugam, deși nu cred în Dumnezeu. Acum îl implor să ne mutăm la Liov [în vestul Ucrainei]. Apoi cartierul a fost lovit din nou acum câteva săptămâni. Totul s-a întâmplat chiar lângă blocul meu.”
Prymak arată un videoclip cu clădiri distruse. „Le spun prietenilor că arată ca Cernobîlul. Devine din ce în ce mai periculos aici. Dorm ghemuită pentru că mi-e teamă că o dronă sau o rachetă va lovi. Dacă trebuie să mor, vreau să se întâmple dintr-o dată”.
Moscova profită
În războiul aerian de lungă durată dintre Rusia și Ucraina, distrugerile din acest cartier reprezintă un avertisment privind direcția conflictului. Oficialii Kremlinului și Vladimir Putin au semnalat intenția Rusiei de a lansa atacuri mai puternice și „sistematice” asupra centrelor urbane ale Ucrainei.
Creșterea amenințării reprezentate de rachetele rusești asupra Kievului și altor orașe vine în contextul în care Moscova încearcă să profite de deficitul global de interceptoare de rachete – în special pentru sistemul Patriot – agravat de războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului.
Volodîmîr Zelenski a încercat să obțină promisiuni pentru mai multe interceptoare, avertizând liderii Marii Britanii, Franței și Germaniei, în timpul unei vizite la Londra, asupra „nevoii urgente de a consolida” apărarea aeriană și capacitățile de lovire la mare distanță ale Ucrainei.
Așezată la taraba sa cu flori, Faina Polișciuk spune că, deși majoritatea comercianților s-au întors, clienții au dispărut. „Este periculos”, spune ea. „După ultimul atac masiv din mai, cei mai mulți dintre colegii mei plângeau, erau nervoși și nu au vrut să se întoarcă timp de câteva zile. Dar aceasta este sursa mea de trai.”
Ea a văzut ultimul atac de la fereastra apartamentului său. „Întreaga clădire se zguduia. M-am dus imediat la adăpost și acolo era un tânăr care mi-a arătat pe telefon ce se întâmpla. Mi-a spus că totul arde.”
Inițial, Faina a spus că va rămâne indiferent de situație și își exprimă optimismul. „Nu mi-e frică”, afirmă ea, dar a adăugat imediat: „Dacă situația se înrăutățește, mă voi muta la Vinnița [orașul meu natal].”
De ce Nicușor Dan este marele învins al crizei politice și, pe undeva, nemeritat?
Europa și Japonia deschid noi orizonturi pentru supercalcul
Universitatea Craiova i-a decis viitorul lui Ștefan Baiaram
Tomac, mesaj pentru PNL: Respect decizia de a merge în opoziție. Dar nu avem nevoie de lecții despre guvernul pe care îl propun
