Deși situația e încă incertă, după decizia oficială a PNL de ieri, 11 iunie, de a nu vota învestirea Guvernului Tomac, se conturează posibilitatea ca România să se îndrepte spre alegeri anticipate, care ar putea avea loc la începutul lunii octombrie.
Conform unor surse politice, în acest moment, PNL și USR nu au nicio problemă să ajungă în acest punct, iar AUR, prin reprezentanții săi, a anunțat în repetate rânduri că scopul e organizarea unor noi alegeri parlamentare, în speranța de a capitaliza nemulțumirile populației și de a obține o victorie zdrobitoare la urne.
Exact cum s-a văzut și în cazul PSD, socoteala de acasă nu se potrivește întotdeauna cu cea din târg.
Conform distribuției locurilor în Parlament, formațiunile care nu resping alegerile anticipate sau și le doresc, adică în prima categorie sunt PNL și USR, iar în a doua, AUR, totalizează un număr de 225 de voturi, mai având nevoie de doar 8 voturi pentru a atinge majoritatea de 233 necesară pentru validarea deciziei președintelui de demitere a Parlamentului.
Împotriva alegerilor anticipate sunt PSD și UDMR, adică 150 de voturi.
Restul de 90 de locuri din Parlament sunt ocupate acum de minoritățile naționale - 17; grupul PACE - 11; 62 de deputați și senatori sunt așa-numiții “electroni liberi”, SOS, POT și neafiliați. Cel mai probabil, aici, cei mai mulți nu-și doresc să ajungă la anticipate pentru că sunt șanse mici să mai obțină un nou mandat.
Dar e și zona din care liberalii și useriștii pot face cel puțin 8 recrutări sub promisiunea unui loc eligibil pe listă în viitoarea legislatură.
USR nu-l vrea pe Eugen Tomac
Conducerea USR va ieși în curând să anunțe că nu va vota învestirea Guvernului Tomac, la fel cum au făcut și liberalii. Miercuri și joi, conform unor surse din partid, s-a desfășurat un proces de consultare a membrilor din filialele județene, unde s-a votat ce poziție trebuie să adopte USR.
În peste 90% dintre filiale, din care veniseră rezultatele, votul a fost covârșitor împotriva susținerii învestirii Guvernului Tomac.
În această situație, cel mai probabil, săptămâna viitoare “guvernul tehnic” susținut de președintele Nicușor Dan nu va obține voturile necesare în Parlament. În acest caz, va fi nevoie de o nouă desemnare din partea șefului statului.
De la momentul posibilei respingeri a lui Eugen Tomac se intră în logica alegerilor anticipate, existând un termen de 60 de zile în care România trebuie să aibă un guvern votat în Parlament.
În acest interval de timp, președintele, înainte de a cere dizolvarea Legislativului, trebuie să desemneze cel puțin un prim-ministru. Poate și mai mulți, dar trebuie să se încadreze în termenul de 60 de zile.
Sunt șanse mari ca a doua desemnare a lui Nicușor Dan să obțină majoritatea voturilor din Parlament, dar totul se joacă, iar calculele politice și negocierile, criticate de președinte în ultimul său mesaj public, vor ocupa întreaga agendă publică.
Două blocuri politice
Dacă mâine ar avea loc alegeri parlamentare, voturile se vor împărți între două mari blocuri politice. De o parte va fi formațiunea extremistă AUR, iar de cealaltă se va forma un bloc pro-european și pro-occidental, PNL-USR.
Conform unor măsurători sociologice realizate în laboratoarele partidelor, blocul pro-european are șanse să câștige în fața AUR, la o diferență cuprinsă între 4 și 7 procente, ținând cont de ultimele tendințe.
De remarcat e faptul că, într-o astfel de confruntare politică, PSD ar urma să cadă între scaune, fiind cotat undeva la un maximum de 15%.
Alegerile anticipate ar calibra Parlamentul după rezultatele scrutinului prezidențial de anul trecut, confruntare care a conturat aceste două blocuri politice.
De asemenea, paradoxal, dacă vor avea loc alegeri parlamentare în luna octombrie a acestui an, următoarele scrutine - prezidențiale și legislative - se vor desfășura împreună în anul 2030.
O altă observație importantă este că, în acest fel, alegerile parlamentare vor ieși din zona de turbulențe provocată de alegerile prezidențiale din SUA.
Dar până atunci mai e un drum lung și “se vor întâmpla multe”, cum a declarat Nicușor Dan, președintele României.
Dacă săptămâna viitoare Eugen Tomac, premierul desemnat, nu obține voturile necesare în Parlament, cel puțin 233, atunci începe o nouă poveste în care evenimentele se vor accelera, într-un sens sau altul. Va fi o uriașă confruntare politică, una care poate dura cel mult 60 de zile. Urmează o vară fierbinte din toate punctele de vedere.
Capcana în care a intrat Grindeanu
Există posibilitatea ca Nicușor Dan, președintele României, să încerce să stopeze alunecarea spre alegerile anticipate, desemnându-l pe Sorin Grindeanu, președintele PSD, ca o a doua încercare de a realiza un guvern validat de Parlament.
Desemnarea liderului social-democrat va fi șah-mat pentru PSD. În această situație sunt două posibilități:
- Ori AUR votează Guvernul Grindeanu, iar atunci partidul extremist se compromite în fața propriilor alegători, pe care i-a ținut în priză cu “Turul 2, înapoi!” și cu “Vrem anticipate!”. Votarea unui Executiv PSD de către parlamentarii AUR înseamnă ratarea principalului obiectiv al formațiunii extremiste - noi alegeri.
- Ori Sorin Grindeanu nu reușește să obțină majoritatea în Parlament pentru un guvern PSD, iar drumul spre anticipate ia un puternic avânt.
Criza creată de PSD la nivelul întregii țări, din cauza gravelor probleme interne ale partidului-stat, a luat-o pe un drum neașteptat și surprinzător pentru social-democrați, care nu mai au nici susținere publică și nici pârghiile prin care s-o poată obține.
Curg dobânzile după ce România a pierdut procesul cu Pfizer: 81.000 de euro pe zi
Cupa Mondială 2026: Mingea oficială are o tehnologie ieșită din comun
Oamenii de știință au descoperit o formă de mimetism nemaiîntâlnită vreodată la un păianjen. În ce se deghizează
Trump, după ce inflația din SUA a atins maximul ultimilor trei ani: „Îmi place inflația”. Democrații îl acuză că ia în derâdere problemele americanilor
