Comisia Europeană a cerut autorităților române clarificări detaliate în legătură cu noua Lege a integrității și, în special, cu controversatul „amendament Fritz”, care poate duce la încetarea mandatelor unor aleși locali și demnitari.
Bruxelles-ul vrea să afle, printre altele, cum poate produce efecte pentru situații anterioare intrării în vigoare a legii și dacă măsura respectă principiile europene privind securitatea juridică, proporționalitatea și neretroactivitatea.
Solicitarea a fost transmisă oficial autorităților de la București, potrivit unor surse SpotMedia. România are la dispoziție două săptămâni pentru a răspunde întrebărilor Comisiei Europene.
Miza este importantă și din perspectiva banilor europeni: Legea integrității face parte din reforma aferentă ultimei cereri de plată din PNRR, în valoare de 770 de milioane de euro.
Ce vrea să afle Comisia Europeană
Potrivit documentului consultat de G4Media, Comisia Europeană cere explicații în legătură cu șapte aspecte ale noilor prevederi.
Bruxelles-ul vrea să știe dacă încetarea automată a mandatului ține cont de gravitatea fiecărui caz și dacă există riscul ca o persoană să fie sancționată de două ori pentru aceeași faptă.
Comisia solicită și date privind numărul total al aleșilor care ar urma să fie afectați, natura juridică a sancțiunii, posibilitatea ca măsura să nu fie aplicată în cazurile minore și existența unor căi efective de atac.
Una dintre problemele centrale este aplicarea noilor prevederi unor persoane care au primit în trecut decizii definitive de incompatibilitate sau conflict de interese.
Potrivit Digi24, oficialii europeni vor să stabilească dacă modificările respectă securitatea juridică, dreptul european, principiul proporționalității și interdicția aplicării retroactive a legii.
Comisia analizează inclusiv dacă pierderea automată a unui mandat obținut prin vot este proporțională cu gravitatea faptei pentru care persoana respectivă a fost sancționată.
De ce este numit „amendamentul Fritz”
Prevederea a fost introdusă în Parlament cu voturile PSD și AUR și a fost validată ulterior de Curtea Constituțională.
Ea prevede încetarea de drept a mandatelor, la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, pentru anumite persoane vizate de decizii definitive anterioare de incompatibilitate sau conflict de interese.
Printre cei afectați se află primarul Timișoarei și liderul USR, Dominic Fritz, de unde și denumirea de „amendamentul Fritz”. Prevederea nu îl vizează însă doar pe acesta, ci poate afecta și alți aleși.
USR și alte voci critice susțin că măsura produce efecte retroactive, întrucât ar duce la pierderea unui mandat actual pentru fapte și decizii din trecut.
Ce se întâmplă cu cele 770 de milioane de euro
Legea integrității este relevantă pentru ultima cerere de plată a României din PNRR.
Comisia Europeană precizase deja, în urmă cu o săptămână, că legea va fi evaluată în cadrul celei de-a șasea și ultimei cereri de plată, care nu a fost încă depusă de autoritățile române.
Subiectul ajunsese deja la Bruxelles după ce liderii PPE și Renew Europe, Manfred Weber și Valérie Hayer, i-au cerut președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să condiționeze plata celor 770 de milioane de euro de respectarea principiilor statului de drept și ale legislației europene.
Acum însă Comisia a trecut la solicitarea concretă de explicații din partea autorităților române. În funcție de răspunsurile primite, Bruxelles-ul poate cere informații suplimentare înainte de a stabili dacă Legea integrității respectă angajamentele asumate de România prin PNRR.
