Angajatorii din Uniunea Europeană ar putea avea noi obligații pentru a-și proteja salariații de stres, burnout, suprasolicitare și alte probleme provocate de modul în care este organizată munca.
Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL) a Parlamentului European a aprobat miercuri o inițiativă prin care cere Comisiei Europene să pregătească o legislație dedicată riscurilor psihosociale la locul de muncă.
Documentul, elaborat sub coordonarea eurodeputatei belgiene Estelle Ceulemans, propune stabilirea unor standarde minime în întreaga UE pentru prevenirea și reducerea problemelor care pot afecta sănătatea mintală și fizică a angajaților.
Inițiativa a primit 41 de voturi pentru, 12 împotrivă și patru abțineri.
Angajatorii ar trebui să verifice cât de mare este presiunea asupra salariaților
Una dintre schimbările importante ar fi obligația angajatorilor de a evalua periodic riscurile psihosociale din companie.
Ar trebui luate în calcul, printre altele, volumul prea mare de muncă, ritmul și intensitatea activității și factorii care provoacă stres. Dacă sunt identificate probleme, angajatorul ar trebui să stabilească măsuri concrete pentru reducerea lor.
Astfel de evaluări ar urma să fie făcute și înaintea unor schimbări importante în organizarea companiei, inclusiv restructurări sau introducerea unor noi forme de telemuncă.
O atenție specială este acordată tehnologiei. Eurodeputații vor ca riscurile să fie analizate și atunci când sunt introduse sisteme automate de luare a deciziilor sau tehnologii prin care angajații sunt monitorizați.
Sistemele bazate pe algoritmi nu ar trebui să ducă la suprasolicitarea sau supravegherea excesivă a salariaților, iar controlul uman asupra deciziilor trebuie păstrat.
Documentul susține și dreptul angajaților de a se deconecta de la serviciu în afara programului.
Reguli și pentru hărțuirea la locul de muncă
Viitoarea legislație ar urma să oblige companiile să aibă politici clare împotriva violenței, hărțuirii, bullying-ului și discriminării care pot afecta sănătatea sau demnitatea angajaților.
Eurodeputații cer mecanisme prin care astfel de probleme să poată fi depistate din timp, dar și sprijin rapid pentru persoanele afectate.
O categorie aparte este cea a angajaților care revin la serviciu după o absență provocată de probleme asociate stresului sau altor riscuri psihosociale.
Pentru ei ar putea fi necesar un plan individual de revenire la muncă. Acesta poate presupune, în funcție de situație, modificarea programului, schimbarea modului în care este organizată activitatea sau reducerea și adaptarea sarcinilor.
Peste 840.000 de decese pe an
Problema a căpătat o amploare care depășește cu mult disconfortul resimțit la serviciu.
Organizația Internațională a Muncii estimează că, la nivel mondial, peste 840.000 de oameni mor în fiecare an din cauza unor afecțiuni asociate riscurilor psihosociale legate de muncă, precum programul foarte lung, nesiguranța locului de muncă sau hărțuirea.
Aceste decese sunt asociate în principal bolilor cardiovasculare și tulburărilor mintale, inclusiv sinuciderii.
Raportoarea Estelle Ceulemans avertizează că stresul, burnout-ul și hărțuirea au devenit probleme tot mai importante în lumea muncii, pe fondul intensificării activității, digitalizării și schimbării modului în care sunt conduse și organizate companiile.
Nu este încă o lege
Pentru angajați, schimbările nu se produc însă imediat. Documentul aprobat în comisia Parlamentului European este o inițiativă legislativă, prin care eurodeputații cer Comisiei Europene să vină cu o propunere de lege. Nu este, așadar, o directivă deja adoptată.
Următorul pas este votul Parlamentului European în plen, programat pentru luna octombrie.
Dacă Parlamentul susține solicitarea, Comisia Europeană va trebui să răspundă cererii eurodeputaților și să anunțe ce măsuri intenționează să ia sau să explice motivele pentru care nu prezintă o propunere legislativă.
G.P.
Germania acuză oficial Moscova că a încercat un atac cu dronă asupra aeroportului Leipzig și anunță măsuri împotriva Rusiei
PSD lasă ușa deschisă pentru voturile AUR la un eventual Guvern Grindeanu. Simion pune condiții
Cătălin Drulă, mesaj în maghiară pentru alegătorii UDMR: O matematică strâmbă a adus AUR și SOS în conducerea Camerei
România, pedepsită de UEFA: Decizia luată de FRF înaintea primului meci oficial pe teren propriu din Liga Națiunilor
