Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat, vineri după-amiază, că a promulgat Legea ANI în forma transmisă de Parlament. Mai exact, cu tot cu controversatul „amendament Fritz”.
Șeful statului spune că își menține argumentele formulate în sesizarea de neconstituționalitate înaintată Curții Constituționale, dar precizează că nu mai este timp să mai ceară Parlamentului reexaminarea.
Nicușor Dan explică decizia de a promulga legea prin riscul ca România să piardă fonduri europene din PNRR dacă actul normativ nu ar fi fost adoptat la timp.
„Într-un alt context, în care nu ar fi existat riscul pierderii banilor din PNRR din cauza neadoptării acestei legi și ar fi existat timpul necesar pentru dezbatere, aș fi retrimis proiectul în Parlament pentru reexaminare”, a transmis Nicușor Dan, într-un comunicat.
Șeful statului afirmă că, în actualele condiții, România nu își permite să renunțe la fondurile europene și nici să transmită un nou semnal negativ în plan extern.
„Nu ne permitem să nu accesăm aceste fonduri și nici nu pot accepta o nouă lovitură adusă credibilității României în plan extern”, a precizat președintele.
Președintele cere Parlamentului să reia dezbaterea în toamnă
Deși a promulgat legea, Nicușor Dan solicită Parlamentului să revină asupra prevederilor acesteia în sesiunea de toamnă.
Președintele consideră că dezbaterea trebuie aprofundată, astfel încât cadrul legislativ privind integritatea să fie unul clar și lipsit de ambiguități.
„Cer Parlamentului ca, în sesiunea de toamnă, să reia și să aprofundeze discuțiile asupra acestei legi”, a transmis Nicușor Dan.
Șeful statului subliniază că legislația în domeniul integrității trebuie să ofere cât mai puțin spațiu pentru interpretări și suspiciuni.
„Integritatea este un subiect mult prea important pentru societate și trebuie transpus într-o lege aflată dincolo de orice suspiciuni și interpretări”, a mai afirmat președintele.
Senatul a adoptat miercuri, în calitate de cameră decizională, Legea ANI, cu tot cu controversatul „amendament Fritz”, în pofida apelului USR, dar și a liderilor PPE și Renew.
Legea a fost adoptată de Senat cu 106 voturi „pentru” și 19 voturi „contra”. Doar USR a votat împotrivă.
Luni, și plenul Camerei Deputaţilor a adoptat modificările la legea ANI, în urma deciziei Curţii Constituţionale, înregistrându-se 183 de voturi pentru şi 84 împotrivă şi trei abţineri.
Prin modificările aduse de deputaţi proiectului, pentru punerea lui în acord cu decizia Curţii, s-a introdus o fişă publică privind interesele financiare şi se elimină obligaţia depunerii declaraţiilor de către soţi şi parteneri.
Parlamentul a trebuit să pună în acord Legea integrității cu decizia Curții Constituționale. Judecătorii CCR au decis că amendamentul AUR, care prevedea că și partenerele demnitarilor trebuie să își facă publice declarațiile de avere și de interese, este neconstituțional.
În schimb, CCR a decis că așa numitul „amendament Fritz”, contestat de USR, PNL și Nicușor Dan, este constituțional.
Decizia CCR și motivarea
Curtea Constituțională a declarat săptămâna trecută constituțional ”amendamentul Fritz” introdus de PSD, în urma căruia șeful USR și-ar putea pierde mandatul de primar.
Mai exact, articolul contestat prevede încetarea funcției sau mandatului pentru persoanele declarate definitiv în incompatibilitate sau conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a legii, dacă interdicția de trei ani nu a expirat.
Amendamentul a trecut la CCR cu 5 voturi pentru și 3 împotrivă, în timp ce un judecător a lipsit de la ședință.
Pentru constituționalitatea prevederii au votat Cristian Deliorga și Giani Stan, numiți de PSD în perioada în care partidul era condus de Liviu Dragnea, Mihaela Ciochină, numită de fostul președinte Klaus Iohannis, Csaba Asztalos, susținut de UDMR, și Mihai Busuioc, numit de PSD în acest an.
Împotrivă au votat președinta CCR, Simina Tănăsescu, numită de Klaus Iohannis, Iulia Scântei, numită de PNL, și Dacian Dragoș, numit de președintele Nicușor Dan. Bogdan Licu, numit de PSD, a lipsit de la ședință, fiind în concediu.
Vineri seara, Curtea Constituţională a prezentat motivarea deciziei de constituţionalitate privind „amendamentul Fritz”. Judecătorii susțin că acesta nu afectează principiul neretroactivităţii și arată că legea se aplică „situațiilor juridice în curs” pentru a proteja integritatea funcțiilor publice.
