Aproximativ o sută de candidaţi de stânga sau din tabăra preşedintelui Emmanuel Macron, calificaţi pentru al doilea tur al alegerilor legislative anticipate din Franţa, s-au retras deja luni pentru a susţine în turul doi candidatul opus formaţiunii de extremă dreapta Adunarea Naţională şi a o împiedica astfel pe aceasta din urmă să formeze o majoritate.
Aceşti candidaţi sunt calificaţi în aşa-numitele triangulare (trei candidaţi calificaţi) pentru turul doi şi au ajuns pe a treia poziţie în circumscripţiile electorale în care partidul de extremă dreapta „Adunarea Naţională” (Rassemblement national-RN) ar putea câştiga turul doi care va avea loc pe 7 iulie, relatează AFP.
În total, 311 circumscripţii din cele 577 se află într-o situaţie triunghiulară (306) sau potenţială cvadrangulară (5), inclusiv 161 în care RN şi aliaţii săi au ajuns pe primul loc.
- Alegerile din Franța: Șanse mari ca extrema dreapta să preia puterea, în condițiile unei prezențe-record la urne
- Alegeri în Franța: Ce se întâmplă dacă nimeni nu obține majoritatea absolută
În timpul unei întâlniri cu membrii guvernului său desfăşurată luni la prânz, preşedintele liberal Emmanuel Macron nu a cerut în mod clar retragerea unor candidaţi pentru a zădărnici o victorie a extremei drepte.
Însă, potrivit unui participant, el le-a spus că "niciun singur vot" nu ar trebui "să meargă spre extrema dreaptă", amintind că stânga s-a mobilizat împotriva RN în 2017 şi în 2022, ceea ce i-a permis să fie ales de două ori preşedinte.
Preşedintele Macron a convocat alegerile anticipate după înfrângerea severă suferită de alianţa sa pro-europeană "Coaliţia Nevoie de Europa" (Coalition Besoin d'Europe) în faţa extremei drepte la alegerile europarlamentare.
În primul tur al alegerilor legislative anticipate desfăşurate duminică, alianţa politică a lui Macron, denumită acum "Împreună pentru Republică" (Ensemble pour la République), a obţinut din nou un rezultat slab şi se clasează, conform rezultatelor preliminare, pe poziţia a treia, cu 20% din voturi, în urma RN, care o obţinut 33%, şi a alianţei de stânga Noul Front Popular (NFP), cu 28%.
Deşi formaţiunea de extremă dreapta a lui Marine Le Pen şi Jordan Bardella a câştigat primul tur, este totuşi puţin probabil să poată forma o majoritate, având în vedere scrutinul majoritar în două tururi în fiecare din cele 577 de circumscripţii electorale.
Acest sistem le permite în turul doi partidelor mainstream, indiferent că sunt de dreapta sau de stânga, să formeze coaliţii în care să lase la o parte divergenţele dintre ele şi să-şi susţină reciproc candidaţii cel mai bine plasaţi doar pentru a izola extrema dreaptă, proces care de altfel este în desfăşurare odată ce a început retragerea candidaţilor de stânga sau de dreapta aflaţi pe poziţia a treia în circumscripţiile lor.