Imaginea preşedintelui francez Emmanuel Macron a dispărut de pe afişele electorale ale propriului său partid pentru alegerile legislative anticipate pe care el le-a convocat intempestiv după eșecul usturător de la europarlamentare. Sondajele îl plasează pe Macron la o cotă record de nepopularitate, în timp ce extrema dreaptă ar putea obține majoritate absolută la alegerile legislative.
Un sondaj publicat vineri indică o rată de nepopularitate de 74% pentru liderul de la Elysee, cu şase procente peste cea de când a dizolvat pe 9 iunie camera inferioară a parlamentului (Adunarea Naţională) şi a convocat alegerile legislative anticipate ce se desfăşoară într-un sistem de vot majoritar în două tururi, pe 30 iunie şi 7 iulie, informează EFE.
Având în vedere scăderea continuă a popularităţii lui Macron, alianţa sa politică "Împreună pentru Republică" (Ensemble pour la République), alcătuită din partidul său liberal "Renaşterea" (Renaissance-RE) şi formaţiunea centristă Modem, a decis să nu-l mai includă în afişele electorale.
Un exemplu poate fi observat în plin centrul Parisului, unde afişele fostului secretar de stat pentru afaceri europene Clément Beaune, care candidează într-o circumscripţie a capitalei, nu mai includ nicio imagine sau menţiune cu Macron.
Însuşi premierul Gabriel Attal, considerat moştenitorul politic al lui Emmanuel Macron, spune că acesta trebuie să facă un pas în spate, „întrucât la aceste alegeri nu se caută un nou preşedinte, ci un nou guvern".
De altfel, criticile în tabăra prezidenţială la adresa celui care era până recent de neatins s-au înmulţit. Inclusiv Edouard Philippe, care a fost primul şef de guvern al lui Macron, pare că acum se distanţează de mentorul său.
„Preşedintele a ucis partidul prezidenţial (...) prin decizia de a dizolva Adunarea Naţională", a criticat Edouard Philippe, al cărui partid, "Orizonturi" (Horizons), s-a retras din alianţa lui Macron care a pierdut alegerile europene şi candidează acum separat la alegerile legislative anticipate.
Respectiva alianţă a lui Macron pentru alegerile europarlamentare încheiate, denumită "Coaliţia Nevoie de Europa" (Coalition Besoin d'Europe) şi în care rolul principal l-a jucat partidul prezidenţial Renaşterea, a obţinut la scrutinul european numai 14,6% din voturi, în timp ce pe primul loc s-a clasat partidul de extremă dreapta "Adunarea Naţională" (Rassemblement national-RN), cu 31,4% din voturi.
Extrema dreaptă - majoritate absolută?
Un sondaj apărut vineri arată că extrema dreaptă franceză este creditată cu 250 până la 300 de deputaţi în viitoarea Adunare Naţională (camera inferioară), ce va rezulta în urma alegerilor parlamentare anticipate şi dacă va atinge limita superioară va dispune de majoritatea absolută stabilită la 289 de locuri, informează AFP.
În acest studiu Odoxa pentru revista Le Nouvel Observateur, Adunarea Naţională (Rassemblement national /RN/) a lui Marine Le Pen ar obţine în primul tur al alegerilor parlamentare 33% din intenţiile de vot, devansând alianţa de stânga Noul Front Popular (28%) şi majoritatea prezidenţială a lui Macron (19%).
O proiecţie a locurilor în camera inferioară dă o majoritate RN, între 160 şi 210 deputaţi pentru întreaga stângă, între 70 şi 120 de deputaţi pentru majoritatea prezidenţială şi între 10 şi 50 de deputaţi pentru Republicanii şi alte diverse partide de dreapta.
Potrivit Institutului, modelarea a fost efectuată pe baza sondajului ţinând cont pentru fiecare circumscripţie de rezultatele din primul tur al alegerilor legislative din 2022 şi de intenţiile de vot ale electoratului pentru turul al doilea.
Acelaşi studiu măsoară o intenţie de participare la vot de 64%, adică cea mai ridicată după 2022.
Un alt studiu apărut vineri, efectuat de Ifop Fiducial pentru canalul LCI, publicaţia Le Figaro şi Sud Radio, creditează RN cu 35% din intenţiile de vot, Noul Front Popular (NFP) cu 29% şi majoritatea prezidenţială cu 21,5%.
Potrivit sondajului efectuat zilnic, RN ar obţine între 200 şi 240 de locuri, NFP între 180 şi 200 locuri (între opt şi 12 pentru alte formaţiuni de stânga), majoritatea prezidenţială între 180 şi 110 locuri, Republicanii (dreapta) şi diverse alte formaţiuni de dreapta între 40 şi 60 de locuri, rezultate care trebuie interpretate cu prudenţă, ţinându-se cont de incertitudinile legate de configuraţiile celui de-al doilea tur.