Rezultatele după primul tur al alegerilor parlamentare anticipate de duminică din Franţa au arătat că formaţiunea Rassemblement National (RN), de extremă-dreapta, a câştigat, după cum era de aşteptat, dar rezultatul final va depinde de strategia pe care competitorii o vor alege înaintea turului al doilea din 7 iulie.
Cel mai probabil, RN va câştiga, dar întrebarea care se pune este dacă va obține o majoritate absolută.
Ce se întâmplă dacă RN obţine o majoritate absolută? Va fi liderul acestei formațiuni, Jordan Bardella, prim-ministru? Poate fi evitată paralizia politică după alegeri? Sunt întrebările momentului, la care Reuters încearcă să dea un răspuns.
Răspunsul scurt la aceste întrebări este: nimeni nu știe sigur.
Articolul 8 din Constituţie prevede că preşedintele numeşte prim-ministrul, dar nu spune ce criterii ar trebui să folosească.
În practică, preşedintele Emmanuel Macron ar trebui să ofere postul principalului grup parlamentar, iar primul tur de scrutin sugerează că va fi vorba de grupul eurosceptic şi anti-imigraţie RN.
Va deveni prim-ministru Jordan Bardella, liderul RN?
RN a declarat că liderul partidului, Jordan Bardella, este candidatul său pentru funcţia de prim-ministru, dar acesta a afirmat că va refuza postul dacă împreună cu aliaţii săi nu vor obţine o majoritate absolută de cel puţin 289 de locuri.
Întrucât Constituţia nu prevede cum ar trebui să îşi aleagă premierul, Macron ar putea, teoretic, să încerce să adune o alianţă anti-RN şi să ofere postul unui alt partid sau unei persoane care nu este afiliată politic.
Dacă nu Bardella, atunci cine?
Constituţia nu oferă niciun răspuns specific, notează agenția citată de News.ro.
Opţiunile ar include:
- încercarea de a încheia o alianţă a partidelor principale. O astfel de alianţă nu există în prezent, dar Macron a îndemnat partidele să se unească pentru a ţine departe extrema dreaptă.
- oferind postul stângii, dacă alianţa care include extrema stângă, Partidul Socialist şi Verzii va fi, cel mai probabil, al doilea grup ca mărime, stânga ar putea încerca să formeze un guvern minoritar împreună cu formaţiunea centristă a lui Macron şi cu aliaţii acesteia.
Ar funcționa aceste opțiuni?
Dacă RN câştigă cea mai mare parte din voturi şi acceptă postul de prim-ministru, ar începe o perioadă de "coabitare" cu Macron. Acest lucru s-a mai întâmplat de trei ori în istoria politică modernă a Franţei, dar cu partide mainstream. RN ar putea avea dificultăţi în adoptarea ideilor sale de schimbare.
Dacă RN este cel mai mare partid din Parlament, dar nu este la putere, ar putea bloca sau modifica propunerile Guvernului. Constituţia oferă Guvernului unele instrumente pentru a ocoli această situaţie, dar cu anumite limite.
În cazul în care RN obţine o majoritate, ar fi în mare măsură să obţină postul de prim-ministru, deoarece ar putea forţa orice guvern cu care nu este de acord să demisioneze.
ASTĂZI PE SPOT:
Ce se întâmplă dacă nu se ajunge la niciun acord?
Este posibil ca niciunul dintre cele trei grupuri - extrema dreaptă, centriştii şi stânga - să nu fie suficient de mare pentru a guverna singur, pentru a ajunge la un acord de coaliţie sau pentru a obţine asigurări că poate conduce un guvern minoritar viabil.
Într-un astfel de caz, Franţa ar risca o paralizie politică, cu o legislaţie redusă sau inexistentă şi un guvern interimar care să gestioneze treburile cotidiene de bază.
E posibil să demisioneze Macron?
Macron a exclus această variantă, dar ea ar putea deveni o opţiune dacă totul este blocat. Nici Parlamentul, nici Guvernul nu l-ar putea forţa să facă acest lucru.
Ce nu se va întâmpla în niciun scenariu
Constituţia spune că nu pot avea loc noi alegeri parlamentare timp de încă un an, astfel încât un vot repetat imediat nu este o opţiune.
Rezultatele finale ale primului tur: RN pe primul loc, prezență record
Rezultatele indicate de exit-poll-uri pentru primul tur de scrutin al alegerilor legislative anticipate din Franţa au fost confirmate de cifrele oficiale, finale, anunţate luni de Ministerul de Interne.
Rassemblement National (RN), formaţiune de extremă dreapta, s-a clasat pe primul loc, devansând alianţa stângii, Nouveau Front Populaire, şi partidul centrist al preşedintelui Emmanuel Macron, relatează Le Figaro, citat de News.ro.
Astfel, Rassemblement National şi aliatul său Eric Ciotti de la Les Républicains, partidul dreptei tradiţionale, măcinat în prezent de lupte interne, au obţinut 33,15% din voturile exprimate, adică peste 10 milioane de voturi. Un număr de 39 de deputaţi susţinuţi de partidul extremist au fost aleşi din primul tur, inclusiv Marine Le Pen.
Noul Front Popular (NFP), care a rezultat din unirea stângii cu extrema stângă, a obţinut 27,99% din voturi, adică aproape 9 milioane de voturi. 32 de deputaţi susţinuţi de NFP au fost aleşi în primul tur, printre care Olivier Faure, primul secretar al Partidului Socialist, Emmanuel Grégoire, un apropiat al primarului Parisului, Anne Hidalgo, precum şi Sophia Chikirou, partenera lui Jean-Luc Mélenchon, liderul extremei stânga.
Partidul prezidenţial, Ensemble, şi aliatul său, Horizons, au obţinut doar 20,04% din sufragii, adică aproape 7 milioane de voturi. Doar doi deputaţi au fost aleşi în primul tur: Pierre Cazeneuve în Hauts-de-Seine şi Mikaele Seo în Wallis şi Futuna.
Prezenţa la vot a fost de 66,71% din alegătorii înregistraţi, cu 20% mai mulţi decât la alegerile precedente din 2022. Este un nivel fără precedent de la un gest similar, de dizolvare a Adunării, în 1997, de către preşedintele de atunci Jaques Chirac. Acest nivel de participare este apropiat de cifrele înregistrate în anii 1980, între 65 şi 70% - cu excepţia anului 1986, când scrutinul a avut loc în cadrul sistemului de reprezentare proporţională cu doar un prim tur.
Un al doilea tur de scrutin este prevăzut pentru duminica viitoare, 7 iulie.
Această săptămână va fi marcată mai ales de negocierile privind menţinerea sau nu a unui candidat împotriva Nouveau Front Populaire sau a Rassemblement National în cele 306 cazuri de alegeri cu turul doi, în care sunt implicaţi trei candidaţi.
Există şi câteva cazuri în care în turul al doilea intră patru candidaţi, ceea ce nu s-a mai văzut de 50 de ani, notează presa franceză.
Pentru a se califica în turul al doilea, candidaţii trebuie să se claseze printre primii doi sau să aibă voturile a cel puţin 12,5% dintre alegătorii înregistraţi. Cu cât prezenţa la vot este mai mare, cu atât numărul candidaţilor calificaţi este mai mare.
Candidaţii care vor decide să se retragă - ceea ce i-ar favoriza pe unul sau altul dintre ceilalţi competitori - trebuie să anunţe acest lucru până marţi la ora 18:00.