Rassemblement National, formațiunea condusă de Marine Le Pen, s-a clasat detașat pe primul loc în în primul tur al alegerilor anticipate legislative, ceea ce creează premise serioase pentru venirea, în premieră, a extremei dreapta la putere în Franța.
Potrivit Institutului de sondare Ipsos, Rassemblement National este creditată cu obținerea a 34% din voturi, la alegerile de duminică. În schimb, alianța centristă a președintelui francez Emmanuel Macron a suferit pierderi semnificative, clasându-se pe locul trei cu 20,3% din voturi, potrivit estimărilor. În timp ce alianța de stânga a obținut un rezultat solid, cu 28,1% din voturi.
Alegătorii francezi au venit în număr mare la urne duminică, prezența de aproape 70% (dintr-un total de 49 de milioane de alegători) fiind un record pentru cel puțin ultimii 25 de ani și ar putea desemna din acest punct de vedere cele mai importante alegeri legislative din istoria modernă a Franței.
Miza este mare, comentează POLITICO, întrucât țara se pregătește pentru o schimbare majoră în peisajul politic: coaliția centristă a președintelui Emmanuel Macron riscă să fie învinsă nu doar de Rassemblement National de extremă dreapta (care, potrivit sondajelor, ar putea conduce țara începând cu luna următoare), ci și de stânga. Iar în joc sunt rolul de lider al țării în UE și NATO, precum și economia Franței.
Iată cele mai importante informații din ziua primului tur al alegerilor legislative din Franța:
22:08 - Macron cere o uniune împotriva extremei dreapta
Preşedintele francez Emmanuel Macron a cerut duminică o "mare uniune democrată şi republicană" în al doilea tur al alegerilor legislative din Franţa în faţa partidului de extremă dreapta Adunarea Naţională (Rassemblement national, RN), care s-a clasat detaşat pe primul loc în primul tur al acestui scrutin, relatează AFP.
"Participarea crescută la primul tur (…) demonstrează importanţa acestui vot pentru toţi compatrioţii noştri şi dorinţa de a clarifica situaţia politică", a spus preşedintele francez, potrivit unui comunicat. "În faţa Adunării Naţionale (Rassemblement national, RN) a venit timpul pentru o mare uniune, clar democrată şi republicană, pentru turul doi", a adăugat el.
21:56 - rezultate incerte pentru turul doi
În ciuda estimărilor preliminare, rezultatul final al alegerilor din Franța rămâne incert. Cu o prezență istorică la vot și trei coaliții dominante, în multe dintre cele 577 de localități în care se va vota în turul al doilea, vor avea trei candidați pe buletinele de vot. Institutul de sondare IPSOS estimează că între 285 și până la 315 localități din cele 577 au pe primul loc un candidat al extremei dreapta.
Coaliția pro-Emmanuel Macron, care a terminat pe locul trei la nivel național, cu puțin peste 20% din voturi, va trebui acum să decidă dacă le va cere să se retragă candidaților săi, acolo unde sunt trei competitori în turul doi, astfel încât cel de pe locul al doilea să aibă șanse să îl învingă pe cel de pe primul loc. În beneficiul alianței de stânga Noua Front Popular, care a obținut în jur de 28% din voturi.
Proiecțiile preliminare bazate pe sondajele la ieșirea de la urne arată că Rassemblement national ar putea obține o majoritate absolută. Potrivit IPSOS, extrema dreapta ar putea obține între 230 și 280 de locuri în legislativul francez, după turul al doilea, alianța de stânga Noua Front Popular ar putea câștiga între 125 și 165 de locuri, iar coaliția centristă a președintelui Macron ar putea obține între 70 și 100 de locuri.
21:48 - Reacția lui Marine Le Pen la aflarea primelor estimări
21:06 - Primele estimări:
Extrema dreaptă se clasează detaşat pe primul loc în primul tur al alegerilor legislative din Franţa, în timp ce tabăra lui Macron se situează pe poziţia a treia, potrivit estimărilor institutelor de sondare, relatează AFP.
Partidul de extrema dreaptă Adunarea Naţională (Rassemblement national, RN) şi aliaţii săi sunt cu mult înainte în primul tur al alegerilor legislative anticipate din Franţa, cu peste 34% din voturi.
Extrema dreaptă se distanţează în acest stadiu de alianţa de stânga a Noului Front Popular (28,5% la 29,1%) şi chiar mai mult de tabăra lui Emmanuel Macron (20,5 la 21,5%).
RN ar obţine o majoritate relativă în Adunarea Naţională sau chiar o majoritate absolută, potrivit previziunilor.
20:45 - Liderii Rassemblement National, Jordan Bardella și Marine Le Pen, vor avea intervenții din locuri diferite, după anunțarea primelor estimări. Bardella va ține un discurs la Pavillon Wagram, o locație din vestul Parisului. În schimb, Le Pen se află în Hénin-Beaumont, în nordul Franței, în circumscripția unde candidează pentru realegere, informează POLITICO.
În timp ce susținătorii și oficialii partidului vor participa la evenimentul lui Le Pen, la evenimentul lui Bardella vor fi doar reporteri, iar acesta va susține un discurs.
20:41 - Secțiile de votare, cu excepția celor din marile zone urbane din Franța, s-au închis deja și a început deja numărătoarea inversă până la publicarea primelor estimări, la ora 20:00. A început și numărarea voturilor, iar așteptările sunt că vor exista câștigători cu marje deosebit de mici față de competitorii lor.
20:02 - Așteptările sunt din ce în ce mai mari să existe competiții cu câte trei candidați în turul al doilea de scrutin, ca urmare a prezenței-record din primul tur.
Deși competițiile în al doilea tur de scrutin sunt, în general, între primii doi clasați, e de așteptat ca de data asta să existe mai mulți competitori care au obținut minimum 12,5% din voturi, ceea ce îi califică pentru participarea la al doilea tur.
Asta înseamnă că, deși coaliția din jurul președintelui francez Emmanuel Macron a fost constant pe locul trei în sondaje, sute de candidați ai acesteia s-ar putea califica pentru turul al doilea. Iar rezultatele finale vor fi decise de cei care vor alege sau nu să se retragă, favorizând se nu câștigarea alegerilor de către reprezentanții Rassemblement National (RN).
18: 45 - Oficialii partidelor din toate cele trei mari coaliții care participă la alegerile de duminică se pregătesc pentru o noapte lungă, cu rezultate așteptate să sosească treptat începând cu ora 20:00.
În al doilea tur de scrutin, care va avea loc pe 7 iulie, se vor înfrunta primii doi candidați din fiecare district sau toți candidații care obțin peste 12,5% din voturile alegătorilor înregistrați. Prezența mare la vot ar putea să aducă surprize și în configurația competiției din turul al doilea.
17:30 - Aproape 60% dintre alegătorii înregistrați au votat înainte de ora 17:00, ceea ce înseamnă cu aproximativ 20 de puncte procentuale mai mult față de alegerile din 2022. Evoluția de până acum ar putea face ca prezența la alegerile de astăzi să fie una record, cea mai mare din ultimii cel puțin 25 de ani.
Institutul de sondare a opiniei publice IFOP estimează că prezența finală la vot va ajunge la 69%, după ce toate secțiile de votare se vor închide.
„Decizia șocantă a președintelui francez Emmanuel Macron de a convoca alegeri anticipate într-un context cu mare miză aparent a remobilizat alegătorii”, comentează Politico.
15:30 - ce spun alegătorii:
În Hénin-Beaumont, un oraș din circumscripția electorală a lui Le Pen din nordul Franței, unde aceasta ar putea fi realeasă în primul tur, Denis Ledieu, în vârstă de 67 de ani, a declarat că oamenii suferă din cauza dezindustrializării pe termen lung a regiunii. „Deci, dacă (RN) le promite lucruri, atunci de ce nu? Cred că vor să încerce", a spus el.
În Garches, un orășel de lângă Paris, o femeie a strigat „Este rușinos, este rușinos" în timp ce Bardella sosea pentru a-și exprima votul.
De cealaltă parte a Parisului, în orașul Meaux, Mylène Diop, în vârstă de 51 de ani, a declarat că a votat pentru Noul Front Popular, o coaliție de stânga formată în grabă, care s-a clasat pe locul al doilea. Ea a declarat că a fost „cea mai importantă alegere" din viața sa. „RN este la porțile puterii și vedeți agresivitatea oamenilor și discursul rasist care a fost dezlănțuit", a spus ea.
12:30 - Aproape 26% dintre alegătorii înregistrați și-au exprimat voturile înainte de prânz, aceasta fiind cea mai mare rată de participare până la prânz în cazul unor alegeri legislative din 1981 încoace. A depășit chiar și prezența de până la prânz de la alegerile prezidențiale din 2022. Mai mult, cu trei săptămâni în urmă, la alegerile europene, până în prânz se prezentaseră la urne mai puțin de 20% dintre alegători.
11.30 - Rezultatele preliminare au sosit deja din teritoriile franceze de peste mări.
09:00 - s-au deschis secțiile de vot în Franța
08:00 - Birourile de vot s-au deschis în unele teritorii de peste mări. Primii care au mers la urne au fost alegătorii francezi din Saint Pierre şi Miquelon, arhipelag în Atlanticul de Nord, aproape de Canada, unde birourile de vot s-au deschis sâmbătă la ora locală 08:00 (10:00 GMT), ei fiind urmaţi de cei din Antile, Guyana, Polinezia Franceză şi cei care trăiesc pe continentul american.
*****
Obţinerea majorităţii absolute este posibilă pentru RN şi aliaţii săi
Dacă Jordan Bardella ar deveni prim-ministru, ar fi pentru prima dată de la al doilea război mondial când un guvern de extremă dreapta ar conduce Franţa.
Preşedintele Emmanuel Macron a provocat aceste alegeri anticipate anunţând dizolvarea Adunării Naționale pe 9 iunie, în seara victoriei extremei drepte la alegerile europarlamentare. Un gest care i-a surprins pe toți, considerat de mulți necugetat.
Sondajele de opinie şi politicienii se aşteaptă la o participare mult mai mare decât la alegerile legislative din 2022, când s-au prezentat la urne 47,51% dintre alegători. De data aceasta, prezenţa la vot ar putea ajunge la două treimi din alegătorii înregistraţi.
De altfel, rezultatele de până acum ale votului online, deschis până joi cetăţenilor francezi care locuiesc în străinătate, susțin așteptările unei prezențe mai mari. Procesul online a adunat un număr record de voturi - 410.000, față de 250.000 în 2022. În plus, numărul împuternicirilor a depăşit 2 milioane.
Două sondaje de opinie publicate vineri creditează tabăra extremei drepte cu 35%, respectiv 36,5% din intenţiile de vot, NPF- cu 27,5%-29%, iar tabăra macronistă - cu 20,5%-21%. Potrivit unor sondaje, obţinerea majorităţii absolute este acum posibilă pentru RN şi aliaţii săi.
Trei scenarii în care Macron pierde pariul electoral
Publicaţia POLITICO a conturat trei posibile scenarii în care pariul electoral al lui Macron ar putea da greş.
Primul ar fi acela în care extrema dreaptă ar câştiga alegerile parlamentare, iar Jordan Bardella – actualul preşedinte al formaţiunii – ar deveni premierul Franţei.
Cel de-al doilea scenariu este cel în care nu se formează o majoritate parlamentară, iar acest lucru ar duce la un blocaj.
Ultimul scenariu ar fi cel în care Macron şi-ar da demisia. Cu toate acestea, preşedintele francez a declarat în ultima perioadă în mai multe rânduri că nu ia în calcul o demisie în cazul în care pariul său electoral s-ar întoarce împotriva sa. În plus, el i-a îndemnat de mai multe ori pe cetăţenii francezi să iasă la vot, pentru că în cazul în care extremismul câştigă alegerile parlamentare, atunci ţara se va confrunta cu un „război civil”.