Discuțiile acerbe privind activele rusești înghețate în Belgia ridică și întrebările în sens invers: ce creanțe au statele față de Moscova, după interacțiunea cu imperiul rus?
Iar aici problema tezaurului României e încă actuală. Pentru că România ar trebui să ceară, în schimbul votului privind activele rusești înghețate în UE, cel puțin un angajament ferm al Rusiei că ne va înapoia, cândva, tezaurul.
”Avem o creanță validă, exigibilă și total legală asupra Federației Ruse, moștenitoarea vechii URSS”. Este declarația lui Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, din urmă cu 1 an și 9 luni, de la aniversarea a 144 de ani de la înființarea BNR.
Acesta vorbea despre Tezaurul României evacuat la Moscova, – atunci aliată a României – în vremea ocupării Regatului Român din timpul Primului Război Mondial.
Tezaurul este documentat de către BNR a conține 91,5 de tone de aur nereturnat.
La valoarea actuală, aurul nereturnat de ruși se ridică la aproape 11 miliarde de euro – valoarea reală a acestui aur nu este măsurată, însă, doar în bani. Asta în timp ce valoarea rezervei actuale de aur a BNR – 103,6 tone – este de peste 12 miliarde de euro.
Creanța aceasta a României este astăzi cu atât mai relevantă, având în vedere discuțiile despre cele 230 de miliarde de dolari ale Rusiei, active înghețate în Belgia, bani care Moscova spune că sunt ”furați” și pe care îi vrea înapoiați ca parte din acordul de pace cu Ucraina – acord de pace ce va fi garantat de SUA și țările europene, aliații României.
Puțină istorie: Conferința financiară de la Genova din 1922 a stabilit ca guvernul sovietic să restituie guvernului român valorile depozitate la Moscova
Tezaurul României evacuat la Moscova era compus inițial nu doar din cele peste 91 de tone de aur fin (lingouri și monede cu valoare numismatică), dar și din multiple obiecte culturale, o parte rămase nereturnate, dintre care menționăm bijuteriile reginei Maria. În cele 2 transporturi ale Tezaurului României către Moscova, din decembrie 1916 și august 1917, au fost evacuate, conform documentelor BNR:
- bijuteriile Reginei Maria – nereturnate;
- colecții numismatice;
- tezaurele Casei de Depuneri și Consemnațiuni, ale băncilor private și ale privaților persoane fizice – parțial returnate în 1935;
- obiecte de artă din muzee si colecții private – în 1956 au fost returnate 39.320 de obiecte de artă românească din care: 1.350 tablouri, gravuri și desene, 156 de icoane, 418 țesături, 495 obiecte bisericești și laice, 33.068 monede și 2.465 medalii, 1.370 obiecte de artă aplicată;
- arhivele statului, arhivele diplomatice, manuscrise și cărți rare etc.
Conform BNR, o parte din acest tezaur a făcut obiectul restituirilor parțiale din 1935 și 1956, dar niciuna dintre ele nu a cuprins și stocul de aur al Băncii Naționale.
Mai mult, în cei peste 100 de ani care au trecut de la evacuarea tezaurului României la Moscova, spune BNR, Guvernul de la București nu a renunțat niciodată la demersurile sale pentru recuperarea acestuia. Și nu are niciun motiv să o facă, acesta fiind unul din obiectivele de lungă durată ale statului român.
Returnarea Tezaurului – o chestiune de interes național
Returnarea Tezaurului nu este doar o chestiune istorică, ci una de drept internațional și de negociere bilaterală, pe care rușii au tot blocat-o, la început prin aducerea în discuție a Basarabiei și unirea cu România.
Dar având în vedere cele 230 de miliarde de dolari în active rusești înghețate la Euroclear, în Belgia – din care o parte reprezentând bani lichizi după ajungerea la maturitate a valorilor mobiliare – România are o ocazie rară de a pune presiune pentru executarea creanței sale istorice, iar cel puțin un angajament al Moscovei pentru discuții pe retrocedarea Tezaurului românesc, ca parte din procesul de pace, ar fi o dovadă de bună-credință, având în vedere obligațiile neonorate și încălcate de-a lungul timpului.
Indiferent de existența sau nu a acestui aur fizic – el a fost probabil risipit, din el au fost finanțate inclusiv gherile anti-românești – nu există niciun motiv pentru care România nu poate solicita, la ”masa credală” a păcii ruso-ucrainene, garanții pentru discuții multilaterale cu Moscova pe executarea acestei creanțe. Asta în contextul în care va fi nevoie de votul României în Consiliul European pentru înapoierea activelor rusești, în eventualitatea în care se va semna pacea cu un asemenea punct.
Citește integral analiza Tezaurul românesc față în față cu activele rusești înghețate din Belgia – creanța României asupra Moscovei pe Curs de Guvernare