Parlamentul European a adoptat, joi, o rezoluție prin care cere Rusiei să înapoieze României tezaurul “însușit ilegal”.
Documentul a fost semnat de toţi europarlamentarii români şi susţinut de majoritatea membrilor Parlamentului European.
În timpul Primului Război Mondial, între 1916 şi 1917, România a trimis în Rusia ţaristă tezaurul naţional (ce a inclus 91 de tone de aur, obiecte de patrimoniu, colecţii de artă, bijuterii, arhive), pentru a fi protejate în cazul ocupaţiei.
„Astăzi a fost votată Propunerea Comună de Rezoluţie referitoare la returnarea tezaurului naţional al României însuşit ilegal de Rusia. Rezoluţia a fost semnată de toţi europarlamentarii români şi a fost susţinută de marea majoritate a membrilor Parlamentului European.
Prin intermediul Rezoluţiei am invitat Comisia Europeană să creeze sinergii concrete cu statul român, cu Banca Naţională a României, precum şi cu alte instituţii relevante, pentru a mobiliza eforturi coordonate şi pentru a urmări toate mijloacele diplomatice de mediere, de promovare a comunicării, atunci când este cazul cu omologii ruşi şi de căutare de soluţii pentru a se asigura că tezaurul naţional dispărut este returnat fără întârziere acolo unde îi este locul de jure şi de facto”, a scris eurodeputatul Corina Creţu, pe Facebook.
Dezbaterea, la care au participat în majoritate covârşitoare eurodeputaţi români, a reprezentat prima punere pe tapet a chestiunii tezaurului României însuşit ilegal de Rusia în Parlamentul European.
Comisarul european pentru coeziune şi reforme, Elisa Ferreira, a declarat în cuvântul său introductiv că vorbeşte în numele Înaltului Reprezentant UE pentru acţiune externă şi politica de securitate, Josep Borrell.
"Aţi invitat Comisia Europeană să ia cuvântul în legătură cu returnarea tezaurului naţional al României de către Rusia. Tezaurul a fost transferat imperiului ţarist pentru a fi protejat, însă nu a fost returnat niciodată în întregime României, nici de URSS, nici de Federaţia Rusă", a amintit înaltul oficial UE.
"Uniunea Europeană e pregătită să sprijine autorităţile române în recuperarea integrală a tezaurului dacă acestea o vor solicita", a subliniat Elisa Ferreira.
Ea a atras însă atenţia că "războiul nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei a dus la suspendarea mecanismelor de cooperare" cu Moscova.
Comisarul a deplâns faptul că războiul împotriva Ucrainei "este o crimă şi o încălcare sfruntată a dreptului internaţional" şi a reamintit că "măsurile împotriva Rusiei includ pachetul cel mai mare de sancţiuni adoptat de UE".
Eugen Tomac le-a mulţumit eurodeputaţilor pentru sprijinul acordat pentru organizarea dezbaterii şi adoptarea unei rezoluţii şi în special lui Traian Băsescu, pentru că a coordonat miercuri negocierile "pentru a avea un document cu valoare istorică în PE".
"Sunt onorat că avem în PE o dezbatere dedicată exclusiv acestui subiect, întrucât este unic în istoria relaţiilor internaţionale", a spus Tomac, care a vorbit în numele grupului Partidului Popular European.
"O parte din bunurile culturale şi religioase au fost returnate în perioada sovietică, însă aurul României este şi astăzi sechestrat în Rusia, peste 91,5 tone de aur", a amintit el.
"Cine dacă nu Rusia se pricepe să dezinformeze, să denatureze trecutul, să fure teritorii?", a întrebat el retoric în plenul PE.
Ce spune rezoluţia
"Însușirea ilicită” a tezaurului reprezintă un caz internațional unic, în care rezervele de aur ale unui stat, împreună cu alte bunuri de valoare, au fost încredințate altei țări în temeiul unui acord, ale cărui obligații de returnare integrală nu au mai fost respectate, arată rezoluţia votată azi.
“Tezaurul național al României”, așa cum este descris în textul rezoluției, cuprinde 91,5 tone de aur fin din rezervele de aur ale BNR, precum și colecții regale de bijuterii, de monede rare și bunuri culturale, religioase și de arhivă din patrimoniul. Rusia (în vremea URSS) a returnat o mică parte, în 1935 și 1956, sub formă de bunuri culturale, religioase și de cultură, însă niciuna din cele 91 de tone.
Parlamentul European a arătat că există temeiuri legale privind restituirea acestor bunuri, pentru că a existat o încălcare a condițiilor în care a fost acordată autorizația temporară de scoatere din țară.
În acest sens, a invocat mai multe articole din tratatele privind funcționarea Uniunii Europene, din Convenția de la Haga din 1954 privind protecția proprietăților în caz de conflict armat, avizul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind cererea de aderare a Rusiei din 1996, dar și din Convenția UNESCO privind protecția patrimoniului din 1972.
Totodată, este amintit că România și Rusia au înființat, în 2003, o comisie mixtă pentru studierea problemelor privind relațiile bilaterale. Aceasta s-a reunit doar de cinci ori, ultima dată în 2019, fără vreun rezultat.