Cum ar fi dacă școlile ar putea face mai mult decât să-i învețe pe elevi despre sustenabilitate? Dar dacă ar putea să o testeze, să o măsoare și să o experimenteze în timp real?
În toată Europa, elevii și profesorii au transformat sălile de clasă în mici laboratoare dedicate schimbării în domeniul mediului.
În ultimii patru ani, școlile și universitățile din Finlanda, Portugalia, România și Spania au testat peste 60 de măsuri practice, de la instalarea de panouri solare și monitorizarea consumului de energie până la amenajarea de grădini dedicate biodiversității și regândirea sistemelor de reciclare.
La o școală primară din Madrid, elevii și profesorii au transformat sustenabilitatea într-o provocare practică: economisirea apei, reducerea deșeurilor și diminuarea emisiilor de CO2 prin organizarea, în școală, a unui „târg” animat de haine second-hand. Copiii au calculat chiar ei beneficiile pentru mediu, transformând matematica în acțiuni climatice.
Între timp, în Tampere, Finlanda, elevii de liceu au început să privească meniul de prânz dintr-o nouă perspectivă. De la organizarea de degustări de preparate vegane până la analizarea sustenabilității meselor servite în școli, ei au explorat modul în care micile schimbări, precum introducerea mai multor opțiuni vegetariene, ar putea avea un impact semnificativ.
Aceste inițiative au făcut parte dintr-un demers mai amplu derulat în școli și universități din Europa, prin proiectul de cercetare ECF4CLIM, finanțat de UE și desfășurat pe parcursul a patru ani, care s-a încheiat în decembrie 2025.
Un demers care ia avânt
Abordarea nu s-a remarcat doar prin inițiativele în sine, ci și prin persoanele care le-au conceput. Elevii, profesorii, directorii de școli și reprezentanții comunității educaționale extinse (de exemplu, ONG-uri, autorități locale, administrații regionale) au colaborat în cadrul unor „echipe de sustenabilitate” și comitete, elaborând soluții la provocările întâmpinate de comunitățile lor.
„Am dezvoltat o abordare inovatoare care a reunit știința cetățenească și cercetarea participativă, implicând în mod activ elevii, studenții, profesorii și comunitatea educațională extinsă”, a declarat Ana Prades, șefa Centrului de Cercetare Sociotehnică (CISOT) din Barcelona, care face parte din Centrul Național de Cercetare Energetică, de Mediu și Tehnologică din Spania (CIEMAT) și care a coordonat activitatea.
„Aceste echipe și comitete sunt importante, deoarece vor contribui la continuarea acțiunilor în materie de sustenabilitate mult după încheierea proiectului”, a adăugat dr. Marta Almeida, inginer de mediu la Instituto Superior Técnico, Universitatea Tehnică din Lisabona, Portugalia.
Scopul nu a fost doar de a promova conștientizarea problemelor climatice, ci și de a ajuta instituțiile de învățământ să devină locuri în care preocuparea pentru sustenabilitate și acțiunile concrete în acest sens fac parte din cultura cotidiană.
Atât copiii, cât și adulții au fost încurajați să reflecteze în mod critic asupra schimbărilor practice din viața de zi cu zi care ar putea contribui la îmbunătățirea sustenabilității.
Nu a fost însă întotdeauna ușor să se facă loc pentru astfel de activități în programe școlare deja implementate. „Elevii de liceu au un program extrem de încărcat”, a declarat Niina Mykrä, cercetătoare la Institutul Finlandez de Cercetare în Educație (FIER) din cadrul Universității din Jyväskylä.
La Tampere, soluția a fost includerea unui „club de sustenabilitate” în programul școlar și acordarea de credite pentru aceste ore, creând astfel un cadru în care elevii și profesorii să poată discuta împreună despre idei noi.
Elevii s-au bucurat de libertatea de a-și împărtăși ideile, iar spiritul de echipă a stimulat discuțiile, creativitatea și gândirea inovatoare. În loc să li se spună pur și simplu ce să facă, elevii și profesorii au învățat unii de la ceilalți, căutând soluții împreună.
„A fost foarte important ca elevii să aibă puterea de a acționa”, a spus Mykrä.
Susținut de cercetare
O componentă importantă a activității desfășurate în cadrul proiectului ECF4CLIM a fost sprijinirea școlilor în măsurarea efectelor acțiunilor lor asupra mediului. Cercetătorii le-au oferit elevilor, studenților și personalului sfaturi practice privind monitorizarea consumului de energie, a deșeurilor, a calității aerului și a amprentei de carbon.
„Am dezvoltat instrumente, cum ar fi un calculator al amprentei de mediu, cu ajutorul căruia școlile și-au putut evalua impactul în diferite categorii”, a declarat Yolanda Lechon, profesoară cercetătoare la Departamentul pentru energie al CIEMAT din Madrid, care a coordonat inițiativa împreună cu alți parteneri.
Echipa de cercetare a furnizat, totodată, kituri de eficiență energetică și dispozitive de monitorizare pentru măsurarea temperaturii, umidității, calității aerului din interior și consumului de energie în clădirile școlilor.
Pentru mulți elevi, rezultatele au reprezentat o adevărată revelație. „Când elevii din Madrid au calculat impactul asupra mediului generat de producția de îmbrăcăminte, au fost șocați de cantitatea de apă și de emisiile de carbon necesare pentru a produce un singur tricou”, a spus Lechon.
Ea consideră că acest tip de învățare practică poate contribui la transformarea sustenabilității într-o experiență mai directă și mai personală pentru elevi. „Am simțit că, prin activitatea noastră cu elevii, contribuim la răspândirea pe scară mai largă a mesajului sustenabilității.”
Alte activități au transformat inițiativele de mediu în jocuri, elevii concurând pentru a crește gradul de reciclare sau pentru a reduce cantitatea de deșeuri. De asemenea, au fost dezvoltate instrumente digitale, jocuri și materiale interactive pentru a sprijini procesul de învățare.
Un cadru pentru schimbări de durată
Unul dintre obiectivele principale ale cercetătorilor a fost acela de a ajuta școlile și universitățile să continue aceste eforturi pe termen lung.
În acest sens, echipa ECF4CLIM a elaborat o foaie de parcurs menită să ajute comunitățile educaționale să devină mai sustenabile, în moduri adaptate nevoilor lor locale.
Elaborată pe baza cercetării, a contribuțiilor colective și a testării în condiții reale în școlile și universitățile participante, foaia de parcurs oferă instrumente practice menite să ajute școlile să identifice activitățile care promovează sustenabilitatea, precum și obstacolele care le-ar putea frâna eforturile.
De asemenea, ea încurajează școlile să gândească dincolo de proiectele de mediu izolate și să construiască, în schimb, o cultură mai amplă a sustenabilității, care să implice elevii, cadrele didactice, directorii unităților de învățământ și familiile.
„Cei mai mici dintre elevi le pot povesti familiilor lor ce au învățat, în timp ce studenții pot folosi cunoștințele dobândite în cadrul proiectului la viitoarele lor locuri de muncă”, a declarat Almeida.
Dincolo de sala de clasă
Foaia de parcurs se bazează pe GreenComp, un cadru european elaborat pentru a-i ajuta pe oameni să-și dezvolte cunoștințele, competențele și atitudinile necesare pentru a gândi și a acționa sustenabil în viața de zi cu zi.
Cercetătorii din cadrul proiectului ECF4CLIM subliniază că inițiativa nu a vizat doar schimbarea comportamentului individual.
„Este important să dezvoltăm competențe colective, nu să ne bazăm doar pe individ”, a declarat Almeida. „Vrem să avem un impact asupra școlilor, dar este nevoie ca schimbările să se producă și la nivel național.”
Cercetătorii speră că foaia de parcurs va ajuta și alte școli din Europa să preia și să adapteze în propriile comunități inițiative precum echipele de sustenabilitate conduse de elevi și studenți, monitorizarea mediului și proiectele practice în domeniul climei.
În total, proiectul a implicat 13 școli și universități, 10 parteneri de cercetare și aproximativ 1.300 de participanți.
Cercetătorii consideră că școlile și universitățile pot juca un rol important în a ajuta generațiile tinere să răspundă provocărilor climatice și de mediu, nu doar prin furnizarea de informații, ci și prin consolidarea încrederii elevilor și studenților că pot contribui ei înșiși la găsirea de soluții.
Prin transformarea școlilor și universităților în laboratoare vii dedicate sustenabilității, proiectul ECF4CLIM și-a propus să cultive idei și să formeze obiceiuri care să continue să se dezvolte pe termen lung.
Această dinamică este esențială. Astfel, implicarea generațiilor mai tinere consolidează sprijinul pentru Pactul verde european în rândul celor care vor juca un rol esențial în transformarea Europei într-o economie mai competitivă și mai neutră din punct de vedere climatic până în 2050.
Articol scris de Anthony King
Acest articol a fost publicat inițial în Horizon, revista UE pentru cercetare și inovare.
Cercetarea prezentată în acest articol a fost finanțată prin programul Orizont Europa.
Mai multe informații
Influencerul suveranist Makaveli, plasat sub control judiciar. Venituri nedeclarate de milioane de lei din TikTok
De ce Nicușor Dan este marele învins al crizei politice și, pe undeva, nemeritat?
Dispută la FCSB: Mihai Stoica încearcă să scoată un jucător de pe lista neagră
Unii copii învață pentru examen, alții pentru a nu-și dezamăgi părinții
