Cât e ziua de lungă, copiii de la o creșă din Helsinki stau numai în pădure. Timpul petrecut acolo îi ajută să-și întărească sănătatea, să-și dezvolte abilitățile și să aprecieze natura.
În fiecare dimineață de luni, marți și miercuri, indiferent de vreme, grupul Samoojat format din 21 de copii cu vârste între trei și cinci ani merg până la 40 de minute prin pădure ca să ajungă la tabăra lor. Ei petrec zilnic șapte ore afară, mănâncă la prânz într-un adăpost deschis și trag un pui de somn într-un cort înainte de a se întoarce la creșă la mijlocul amiezii.
Samoojat este un vechi termen finlandez pentru oamenii care căutau hrană în pădure.
Școlile și creșele forestiere în stil scandinav se răspândesc în întreaga lume, iar educația în aer liber este din ce în ce mai des privită ca un mod important de conectare a copiilor cu natura, notează BBC.
Numeroase studii au arătat că petrecerea timpului în natură are multe beneficii pentru sănătate și pentru starea psihică a copiilor, precum reducerea obezității, îmbunătățirea stării de spirit, creșterea rezistenței fizice și dezvoltarea cognitivă mai rapidă.
În plus, copiii învață să aprecieze natura. "Acești copii vor înțelege mult mai ușor de ce e important să reciclezi și să aduni deșeurile. E un lucru mărunt, dar este important pentru că ajută la clădirea respectului pentru mediu. Ei vor fi mai predispuși să acționeze în viitor pentru a proteja natura și a lupta împotriva schimbării climatice", spune Annina Kuusisto, profesoară de educație preșcolară la Universitatea din Helsinki.
De ce răcesc foarte rar copiii Samoojat
Din noiembrie până în martie, când pământul e înghețat, copiii Samoojat mănâncă prânzul și dorm într-o casă din apropiere. Chiar și atunci, ei petrec afară cinci-șase ore, de multe ori chiar și când este ger.
Cea mai mare parte a zilei urmează o rutină bine stabilită, în care mai mult de jumătate din timp este dedicat activităților libere. Copiii aleargă și se joacă prin pădure sau pe țărmul mării, construiesc poduri din ramuri de copaci, culeg fructe de pădure, se cațără în copaci și observă viața marină. Ei sunt supravegheați de educatori care poartă jachete portocalii vizibile și instruiți să-i aibă mereu sub ochi.
În fiecare zi de joi copiii merg într-o excursie în apropiere de Helsinki, iar vinerea rămân în creșă - este singura zi în care copiii nu pleacă nicăieri. "Chiar și atunci stau în curte în cea mai mare parte a timpului. Avem nevoie de o zi aici doar ca să mă pot ocupa de toată organizarea", explică amuzat Samuli Rabinowitsch, care conduce grupul.
Timpul petrecut în pădure reprezintă cea mai bună investiție în sănătatea și în viitorul acestor copii. Pădurea conține o diversitate mai mare de specii și de microbi în sol decât orice alt mediu. Intrarea în contact cu bacteriile bune s-a dovedit benefică nu doar pentru copiii care se joacă toată ziua în pădure, ci și pentru cei de la grădinițele din orașe.
Un studiu finlandez a descoperit că joaca în iarbă și în medii asemănătoare cu cel forestier, cum ar fi grădinile din curțile a patru centre de îngrijire de zi, a întărit sistemul imunitar al copiilor de trei-cinci ani în 28 de zile.
Cercetătorii au descoperit că diversitatea microbiană a pielii a crescut, iar intestinele copiilor care s-au jucat periodic în spații verzi indicau un sistem imunitar mai sănătos. Aceștia aveau și un număr mai mare de celule T, care joacă un rol important în răspunsul imunitar al organismului. De asemenea, proporția de molecule antiinflamatorii din plasmă a crescut.
Rezultatele sprijină supoziția că prin contactul cu natura pot fi prevenite tulburări ale sistemului imunitar, precum bolile autoimune și alergiile, arată Aki Sinkkonen, cercetător la Institutul de Resurse Naturale din Finlanda, cel care a condus studiul.
Descoperirile oamenilor de știință se potrivesc cu experiența lui Rabinowitsch. "Copiii din grupul meu au murdărie în gură tot timpul și sunt mai rezistenți la infecții. Rareori se întâmplă să răcească", spune el.
Însă modelul scandinav al educației în pădure are și alte beneficii.
"Copiii pădurii" sunt mai independenți și mai bine educați
Copiii care au cinci ani preiau în fiecare zi conducerea grupului. Ei decid pe ce cărare o apucă spre și dinspre tabără. Nu-i nicio problemă să aleagă un traseu stâncos care nu este periculos, pentru că le place să se cațere și să depășească obstacole.
La sosire, o educatoare numără copiii ca să se asigure că nu lipsește niciunul, apoi cântă cu ei și le pune câteva întrebări simple despre perioada anului, despre răsărit și apus și despre vreme. Când sunt întrebați, copiii ascultă și ridică mânuțele, așteptând până când educatoarea alege pe cineva.
Este o demonstrație strălucitoare a unora dintre beneficiile psihologice esențiale ale învățării în aer liber, descrise de cercetători: îmbunătățirea comportamentului, a aptitudinilor sociale, a autocontrolului, precum și creșterea rezistenței și a încrederii.
"Acești copii pot face orice. Își rezolvă problemele singuri. Se ajută unii pe alții. Se ridică după ce cad și se îndeamnă între ei chiar și când sunt obosiți", spune Rabinowitsch.
În comparație cu cei de vârsta lor, copiii Samoojat sunt mai maturi, mai independenți și mai bine educați. Își scot singuri ghetele și hainele exterioare înainte de a intra în cort, folosesc cu ușurință tacâmuri pentru a apuca peștele și cartofii fierți, își aleg singuri ingredientele pentru salată și lasă foarte puțină mizerie în preajma locului în care mănâncă.
Copiii nu au nicio problemă în a-și organiza rucsacii care cântăresc 4-6 kilograme înainte de a se întoarce în pădure la sfârșitul zilei și niciunul nu se plânge că are de cărat o asemenea greutate. Și ridică și strâng cortul cu doar câteva instrucțiuni.
De ce nu suferă de frig copiii finlandezi
Rabinowitsch spune că educația în aer liber în timpul iernii are aceleași beneficii ca și vara și respinge ferm temerile că cei mici ar putea răci. "Nu există vreme rea, ci doar haine nepotrivite", spune el, citând replica pe care finlandezii le-o dau străinilor care îi întreabă mirați cât de sănătos este să stai afară în ger.
Creșa Hopealaakso spune că toți copiii se joacă în aer liber cel puțin două ore pe zi, timpul standard în grădinițele finlandeze, indiferent de vreme. Micuții sunt bine echipați cu straturi de îmbrăcăminte termică, jachete călduroase și impermeabile și costume pentru zăpadă pentru a face față condițiilor.
Însă grupul Samoojat trebuie să stea afară până la șase ore pe zi în frigul din zona Helsinki, uneori și când vântul puternic spulberă zăpada, la temperaturi sub zero grade. Copiii au nevoie de mai mult decât de haine călduroase ca să se simtă confortabil. Iar Rabinowitsch spune că ei înșiși au soluția: mișcarea continuă.
"Ne batem cu bulgări de zăpadă, ne dăm cu patinele și cu sania. Îi învățăm pe copii că nu trebuie să se oprească. Și desigur le verificăm tot timpul echipamentul", povestește el.
Verificarea protecției termice a copiilor este esențială pentru că ei sunt mai expuși la frig decât adulții. Proporția pielii raportată la greutate este mai mare decât la adulți, ceea ce le afectează mult capacitatea de termoreglare. "Copiii au, de asemenea, mai puțin țesut adipos subcutanat, care acționează ca o izolație, și o cantitate mai mică de masă musculară, ceea ce înseamnă că sunt mai puțin eficienți decât adulții în producerea căldurii corporale prin tremurat", explică Tiina Ikäheimo, profesor la departamentul de comunitate. medicină la Universitatea Arctică din Norvegia din Tromso.
Copiii sunt adesea atât de cufundați în joacă, încât nu observă că răcesc. "Copiii nu-și urmăresc picioarele. Este treaba îngrijitorilor", spune Ikäheimo. Ea subliniază că protejarea extremităților mâinilor și picioarelor sunt importante pentru cei mici. "Hainele și ghetele ude trebuie schimbate imediat. Hrana și consumul de lichide sunt de asemenea importante: toate îi apără de frig".
Totuși, copiii au un avantaj față de adulți iarna: în general, ei sunt mai activi. "Mișcarea este o modalitate excelentă de a produce căldură corporală care îi împiedică pe copii să răcească chiar și la temperaturi mai scăzute decât cele din Helsinki", spune Ikäheimo. "Frumusețea unei păduri de iarnă, cu zgomot redus, este că are și beneficii importante pentru sănătatea mintală: ridică moralul și înlesnește dezvoltarea strategiilor pentru a face față frigului, precum jocurile și mișcarea în zăpadă. Cheia e să te miști continuu: mișcarea produce căldură corporală", adaugă ea.
Mike Tipton, profesor de psihologie aplicată la Universitatea din Portsmouth, Marea Britanie, confirmă beneficiile mișcării constante în timpul iernii: "Sunt mai multe accidente în timpul iernii în locuri precum Italia, unde oamenii nu sunt obișnuiți cu vremea rece, decât în Finlanda. Copiii din țările scandinave învață de la o vârstă fragedă cum să se comporte în frig, iar dacă poartă haine adecvate, își mențin fără probleme temperatura corporală pentru a fi în siguranță".
Ceea ce fac copiii finlandezi constituie baza unei vieți sănătoase ca adulți. Obișnuirea din copilărie cu frigul ne ajută să ne păstrăm capacitatea de a ne regla temperatura corpului. "Ca specie, am devenit ceea ce eu numesc termostate - controlăm temperatura peste tot: în mașină, acasă, la serviciu. La fel cu orice alt sistem al organismului nostru, dacă nu-l folosești, îl pierzi", explică profesorul britanic.
Comportamentul copiilor este un alt element prin care poate fi înțeles modul în care ei au de câștigat de pe urma frigului. Faptul că sunt integrați într-un grup precum Samoojat contează mult, spune Tipton. "Acești copii nu stau doar într-un mediu rece: sunt cu prietenii lor, se distrează într-o aventură într-un loc frumos. Cu alte cuvinte, le place ce fac și asta îi face incredibil de rezistenți la frig", explică el.
Școala din pădure dă roade
Popularitatea școlilor forestiere e în creștere în jurul globului, dar nu sunt accesibile oricui. Potrivit Băncii Mondiale, 56% din populația lumii trăiește în zone urbane dense. Însă experții spun că și copiii din orașe pot beneficia de educația în aer liber.
Biodiversitatea dintr-un oraș nu va fi niciodată la fel de bogată ca într-o pădure, dar este importantă. Căutarea unor plante sau flori și udarea acestora, hrănirea animalelor și a păsărilor sunt activități utile pentru copiii din orașe. "Chiar și copiii foarte mici vor înțelege astfel că plantele și animalele au nevoie de îngrijire ca să trăiască și să crească. Această conștientizare le clădește relația cu natura, ceea ce e foarte important pentru ei", spune Annina Kuusisto.
Carol Murdoch, o consultantă care ajută cadrele didactice din Marea Britanie în educația în aer liber, spune că și părăsirea unităților de învățământ pentru a face o vizită cu copiii la o librărie sau la un supermarket ori pentru a merge în parc poate fi la fel de benefică. Chiar un loc de joacă pe asfalt este potrivit pentru a-i învăța pe copii despre natură, spune ea.
Ceea ce se întâmplă în pădurea de lângă Helsinki nu mai este de mult un experiment, ci o certitudine.
Rabinowitsch a primit un telefon de la o asistentă de la școală locală care a observat ceva interesant: capacitatea pulmonară, abilitățile motorii de bază și forma fizică generală ale unor copii erau mult mai bune decât media. Ea a întrebat părinții la ce creșă au fost copiii, iar firul cercetării a dus la Rabinowitsch.
"M-a întrebat ce naiba fac cu copiii ăștia", spune el zâmbind.
Rabinowitsch e tare mândru când descrie condiția fizică excelentă și sănătatea mintală a copiilor. Dar marele lui titlu de glorie e legătura solidă a copiilor Samojaat cu natura. "Ochii lor se luminează când plecăm spre tabăra noastră de bază dimineața. Și când se duc acasă după-amiaza, nu vor să meargă la locul de joacă. În schimb le tot cer părinților să meargă în pădure. Ei sunt copiii pădurii", spune el cu satisfacție. Semințele plantate acolo, în inima pădurii, încep să rodească.
T.D.