Politico: Cum i-a oferit Belgia o victorie neașteptată lui Putin

Politico: Cum i-a oferit Belgia o victorie neașteptată lui Putin
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum

Uniunea Europeană a intrat într-un blocaj major exact în momentul în care războiul din Ucraina se apropie de o răscruce.

O amplă analiză Politico arată cum premierul Belgiei, Bart De Wever, a reușit să oprească inițiativa UE pentru un împrumut de circa 140 de miliarde de euro garantat prin active rusești înghețate la Bruxelles, un plan menit să stabilizeze bugetul Ucrainei în următorii doi ani.

Tensiunile au izbucnit pe 23 octombrie, la summit-ul liderilor europeni de la Bruxelles, unde Volodimir Zelenski era așteptat cu această promisiune de finanțare. Statele membre discutau deja destinația banilor, de la achiziții de armament european până la libertatea Kievului de a-și cumpăra echipamente de oriunde dorește. Dar în scurt timp a devenit clar că „împrumutul de reparații” nu va trece: Belgia spunea ferm „nu”.

De Wever a blocat totul: „E complet nebunesc”

Potrivit relatării Politico, premierul belgian a refuzat categoric orice soluție care ar fi implicat o expropriere a activelor suverane rusești ținute la Euroclear (depozitarul central de valori mobiliare prin care trec multe dintre activele rusești înghețate în UE, cele mai multe în Belgia). El le-a transmis colegilor că riscul ca Rusia să câștige în instanță și ca Belgia să plătească singură întregul împrumut este inacceptabil. „Asta este complet nebunesc”, ar fi spus De Wever.

Pe parcursul după-amiezii și serii de 23 octombrie, premierul belgian a cerut în mod repetat rescrierea concluziilor summit-ului, pentru a elimina orice referire la folosirea activelor rusești în sprijinul Kievului. Rezultatul: un eșec al UE într-un moment critic și un semnal de slăbiciune, care a coincis cu relansarea presiunilor lui Donald Trump pentru negocieri de pace cu apropiați ai lui Vladimir Putin.

Tensiuni cu Berlinul și o comunicare ratată

Analiza Politico arată că opoziția Belgiei s-a suprapus cu ieșirile impetuoase ale noului cancelar german, Friedrich Merz. În septembrie, Merz a cerut public folosirea activelor rusești înghețate, un demers care, potrivit diplomaților citați, i-ar fi speriat pe belgieni, aflați în negocieri sensibile.

Mai mult, ambasadorul Belgiei la UE ar fi transmis semnale eronate, deoarece nu discuta direct cu premierul, iar Bruxelles-ul nu realizase duritatea poziției lui De Wever până în ziua summit-ului.

Premierul belgian era, în același timp, blocat în negocieri interne pentru bugetul național: „Negociez de săptămâni să găsesc 10 miliarde”, le-a spus el liderilor europeni. O eventuală obligație de a rambursa Rusiei o sumă de peste zece ori mai mare era, în opinia sa, imposibil de acceptat.

Presiuni americane și „planul Trump” privind activele rusești

Problema fondurilor rusești înghețate nu îi preocupă doar pe europeni. Politico notează că oficiali americani le-au transmis în vară reprezentanților UE că Washingtonul intenționează să returneze activele Moscovei, după un eventual acord de pace. În plus, planul de 28 de puncte al administrației Trump privind încheierea războiului prevedea deblocarea activelor și folosirea lor într-un efort comun de reconstrucție, din care SUA ar lua 50% din profituri.

Ideea a stârnit indignare la Bruxelles și a accelerat discuțiile interne, dar nu a reușit să deschidă calea către un compromis cu Belgia.

Von der Leyen, criticată pentru întârzierea textelor legale

În ultimele săptămâni, presiunile s-au transferat și către șefa Comisiei Europene. Mai multe state i-au reproșat Ursulei von der Leyen că nu a publicat în timp util textele juridice necesare pentru punerea în practică a împrumutului garantat cu activele rusești. Documentele, făcute publice abia recent, sunt esențiale pentru a clarifica responsabilitățile și riscurile.

„Am pierdut mult timp”, a declarat pentru Politico secretarul general al MAE estonian. Chiar și Belgia ar fi solicitat Comisiei să prezinte urgent planul.

Temeri privind stabilitatea euro și un posibil atac hibrid

O parte din argumentele premierului De Wever țin de riscurile sistemice: el se teme că un atac juridic asupra Euroclear ar afecta credibilitatea întregii zone euro și ar descuraja investitorii.

La Bruxelles există și îngrijorări privind securitatea țării: drone suspecte au survolat recent aeroportul și baze militare belgiene, într-o posibilă operațiune de spionaj. Unii oficiali se tem că Belgia ar deveni și mai expusă dacă ar aproba folosirea activelor rusești.

Orban, „factorul imprevizibil”

Un alt obstacol major este Ungaria. Activele rusești sunt înghețate doar prin consensul celor 27 de state membre, care reînnoiesc sancțiunile la fiecare șase luni. Dacă premierul ungar Viktor Orban - aliat politic al lui Putin - și-ar schimba brusc poziția, Rusia ar putea revendica imediat activele. Belgia ar fi atunci prima țintă.

Diplomați europeni spun că nu e sigur că există o soluție legală care să ocolească veto-ul Ungariei, să liniștească Belgia și să evite folosirea banilor contribuabililor.

Ce urmează înainte de summit-ul din 18 decembrie

UE încearcă să finalizeze un plan care să asigure finanțarea Ucrainei pentru 2025. Variantele luate în calcul includ granturi directe din bugetele statelor - improbabile în contextul constrângerilor fiscale - sau un nou împrumut comun european, respins de țările „frugale”, cunoscute pentru politici fiscale foarte stricte.

Dacă acordul privind activele rusești nu va fi adoptat la timp, liderii iau în calcul un plan B: un împrumut-punte de urgență.

De Wever rămâne însă inflexibil. Într-o scrisoare transmisă Ursulei von der Leyen pe 27 noiembrie, premierul belgian a numit propunerea „fundamental greșită” și a reiterat că, dacă Europa vrea să ajute Ucraina, „pielea pusă în joc” trebuie să fie a europenilor, nu să provină din active rusești.

Pe măsură ce se apropie summit-ul din 18 decembrie, tensiunea crește în capitalele europene. „Nu este un exercițiu contabil. Pregătim unul dintre cele mai importante Consilii Europene. Încercăm să ne asigurăm că Europa are un loc la masa unde se scrie istoria”, avertizează diplomația estoniană.

Rămâne întrebarea fundamentală formulată de Politico: poate Uniunea Europeană, cu cele 27 de state ale sale - diverse, tensionate și afectate de conflicte interne - să se unească atunci când miza este crucială?

G.P.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇